Este mai ușor să lucrez cu roboți decât cu oameni? Cel puțin pentru mine da. De ce? Pentru că nu au aceleași nevoi emoționale ca oamenii. Pot lucra tot timpul, pot să repete de câte ori le zici. Este mult mai eficient să lucrezi cu roboți. Dar până la un punct. Acel punct în care apar limitările. Roboții nu pot face, cel puțin acum, ceea ce vedem noi în filme, a declarat pentru TechRider Ana Maria Stancu, antreprenoare și activistă cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul roboticii, educației digitale și inteligenței artificiale.
Lumea simte recrudescența IA și a roboticii ca pe niște fenomene care au explodat mai rapid decât ne-am fi așteptat.
Da, este mult mai rapid, dar de altfel se încadrează în trendul noilor tehnologii care au fost adoptate foarte rapid. Gândiți-vă și la telefonul mobil, și la Facebook și la alte tipuri de rețele. Gândiți-vă cât de repede a prins TikTok și la ce se întâmplă acum.
Este practic o continuare a trendului dinainte și, de fapt, asta este ceea ce sperie. Îi sperie inclusiv pe cei care legiferează astfel e domenii. De ce? Pentru că nu prea poți să prevezi momentul în care apare ceva nou. Se întâmplă atât de repede încât nu ai cum să te adaptezi.
Lumea încă încearcă să se adapteze. Ce pot să vă spun este că ceea ce vedem nu este neapărat realitatea. Adică, deși auzim, și este o continuă discuție despre inteligența artificială și robotică, realitatea este că în viața reală încă nu o adoptăm atât de mult pe cât pare. Cel puțin în Europa, doar 4% din companii folosesc inteligența artificială. Integrarea roboților nu este atât de ușoară cum vrea să pară.
Modelul oferit de Elon Musk nu este chiar cel mai bun
În sensul că mergem pe ideea că am luat un robot și, gata, îl ducem la noi în casă să facă de mâncare. Dar asta ține și de educație. E nevoie să înțelegem cum funcționează aceste lucruri astfel încât să putem înțelege ce este real și ce nu. Tot ce vedem acum este un fel de hype care merge pe ideea de a strânge bani.
Producătorii de genul lui Musk trebuie să creeze impresia că asta se întâmplă, că toată lumea folosește roboți, că vin roboții peste noi și că vor fi peste tot. Dar ei fac asta pentru a strânge fonduri, ca să se dezvolte în continuare aceste tehnologii. Î viața de zi cu zi, roboții și IA nu sunt atât de prezenți cum pare.
Dacă ne referim la ChatGPT, Gemini și altele, nu uitați că le folosim la nivel personal. Adică nu le folosim în companii. Noi nu avem politici de acest gen în companii. Și aici nu este vorba despre digitalizare și inteligența artificială, este vorba despre transformare digitală, adică despre modul în care îți organizezi firma astfel încât să introduci aceste instrumente.
Trebuie să ne temem că ne vom pierde joburile în fața AI?
România este mai înceată în ceea ce privește integrarea unor astfel de tehnologii. Ca un exemplu, noi suntem distribuitori de roboți. Însă, pentru ca o companie să cumpere un robot care să facă ceva, se uită mai întâi la „return of investment”/Rentabilitatea investiției. Noi, având salariul minim destul de mic comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, bineînțeles că return of investment-ul va fi pe o perioadă mult mai lungă și atunci nu avem o adopție foarte mare a roboților.
La fel se întâmplă și cu RPA-ul, de exemplu, „robotic process automation”. Uipath, că de aia sunt așa de cunoscuți și au crescut atât de mult, îți permit să-ți faci niște roboței online. Numai că licența pentru un astfel de roboțel pleacă, nu știu, de la 10.000 euro pe an.
Și atunci o firmă de contabilitate care ar putea să folosească foarte mult un astfel de robot se uită și zice: „păi, da, dar de banii ăștia plătesc un om care mai face și altceva”. Deci, practic, în momentul acesta tehnologia este mai scumpă decât oamenii și ăsta este un motiv pentru care rata de adopție este destul de mică.
În Uniunea Europeană, de exemplu, avem acum o legislație foarte bine pusă la punct, care prevede ce ai voie să faci și ce nu ai voie să faci cu inteligența artificială. Ei, și cu toate astea, încă nu sunt foarte bine cunoscute la nivel de middle și upper management. Dacă vorbim de angajați propriu-zis, nici ei, săracii, nu au aptitudinile necesare ca să folosească IA.
De exemplu, Comisia Europeană NAC, reglementarea despre care vă spuneam că există la nivelul Europei, prevede ca din februarie anul acesta, angajații din companii care lucrează cu platforme de inteligență artificială să aibă neapărat curs de introducere în inteligență artificială.
Firmele românești nu sunt dechise la cursuri de IA. De ce? Pentru că nu sunt obligate să o facă
Noi asta facem, dar nu am primit foarte multe solicitări. De ce? Pentru că încă nu este obligatoriu, iar firmele nu au înțeles de ce este bine pentru ei să aibă un astfel de curs.
Pentru că dacă nu înțelegi cum funcționează cât de cât o mică introducere, cum funcționează în spate, este foarte greu să înțelegi după aia, de exemplu, când auzi o știre că inteligența artificială discriminează, cum să discrimineze un calculator.
Dar în momentul în care știi despre ce este vorba nu trebuie să înveți să codezi, ci pur și simplu să înveți care este sistemul prin care această platformă funcționează, de ce ai rezultatele pe care le ai.
Dacă nu înțelegi cum funcționează sistemul, dacă nu ai cât de cât o mică introducere, o minimă înțelegere a modului în care funcționează în spate, este foarte greu să înțelegi după aia, de exemplu, când auzi o știre că inteligența artificială discriminează.
Cum să discrimineze un calculator? Dar în momentul în care știi despre ce este vorba, nu trebuie să înveți să codezi, ci, pur și simplu, să înveți care este sistemul prin care această platformă funcționează. Și atunci o să înțelegi de ce ai rezultatele pe care le ai.
Cum va schimba IA lumea în 5-10 ani?
Este foarte greu de făcut o predicție, pentru că aceste tehnologii se dezvoltă, cum spuneam, extrem, extrem de repede. Mulți fac inclusiv paralela cu revoluția industrială. Însă diferența între revoluția industrială și această revoluție este faptul că cea din prezent se mișcă extrem de accelerat.
În revoluția industrială au fost înlocuiți caii cu locomotivele. Oamenii au avut timp să învețe cum să umble la locomotivă, și-au găsit un alt loc de muncă șamd.. Aici, practic, tu vrei să-l iei pe un angajat care în momentul ăsta nu a pus mâna pe laptop, nu știe să țină în mână un mouse și să facă click dreapta, click-stânga, și să-l duci într-o fabrică cu automatizare.
Nu prea se poate și asta. Mai ales că trebuie să o faci într-un timp extrem de scurt. Toată lumea se mișcă cu o viteză teribilă, ca să poată să și eficientizeze ceea ce face.
Roboții, atât software, cât și hardware, nu pot să facă tot ce pot face oamenii și nici nu cred că vor putea face.
Problema în acest moment este că se creează și mai mult această diviziune între companiile care au fonduri și care pot să automatizeze. Ele vor avea oarecum monopol. Să ne uităm, de exemplu, la Amazon. Amazon de câțiva ani își face toate facilitățile astfel încât să aibă automatizare.
În România, avem Emag-ul care parțial și-a automatizat o parte din depozitul pe care îl au. Este complet robotizat pentru bucățile mai mici, dar au în continuare oameni și lucrează cu oameni.
De asta revenim la întrebarea dacă ne pierdem locurile de muncă. Nu pot să spun că nu, pentru că unele locuri de muncă nu vor mai fi necesare. De ce? Pentru că roboții pot să facă mai multă muncă decât făceau oamenii înainte. Însă, de asemenea, din realitatea pe care o avem acum, roboții, atât software, cât și hardware, nu pot să facă tot ce pot face oamenii și nici nu cred că vor putea face.
Chiar dacă avansăm, nu o vor putea face în următorii, pot să îndrăznesc să zic 5 ani. Dar nu îndrăznesc mai mult. Înseamnă foarte mult. Pentru că nu știm la ce se lucrează în diverse laboratoare, nu știm ce nanocip mai face în Nvidia, nu știm ce tip de comunicare.
Acum, de exemplu, se lucrează la calculatoarele cuantice care vor schimba, vor revoluționa, vor revoluționariza chiar mai mult decât AI-ul. Ceea ce se întâmplă. De ce? Pentru că vom avea într-o fracțiune de secundă o analiză extrem de mare de date. Adică vom putea să facem cercetări în domeniul medicinei. Dar, pe de altă parte, vom putea face cercetări și în domeniul realizării bombelor. Și asta te pune pe gânduri.
Inteligența artificială, în momentul de față, pare că tinde să înlocuiască munca intelectuală. O poate face?
Eu acum îmi fac doctoratul la SNSPA, la Facultatea de Comunicare. Lucrând în domeniul acesta, am început să mă uit destul de mult pe pe materiale și pe cercetare și bineînțeles, am încercat să lucrez și cu diverse platforme generative pe zona asta de să văd ce pot produce în domeniu.
Ce pot să vă spun este că în continuare nu știu în ce măsură în anii următori se va schimba asta, dar cel puțin în acest moment, toate platformele depind foarte mult de ce input le dai. Pot să-ți dea niște chestii foarte elaborate, însă doar dacă le dai tu input-ul de la care să pornești. Dacă îi ceri, de exemplu, să-mi facă o idee de teză de doctorat pe machine learning, o să-ți genereze niște chestiuni care nu sunt foarte creative.
Diferența pe care o face acum inteligența artificială față de om este că, deși inteligența artificială are o bază de date foarte mare de articole și cărți în care să se uite, în continuare, omul cunoaște cel mai bine contextul, cunoaște cel mai bine lumea în care se se desfășoară toate aceste lucruri. Cel mai important în acest moment, și dacă ne uităm la ce s-a întâmplat și în ultimii ani, este să știm mai multe domenii.
Dar tu trebuie să i le spui inteligenței artificiale când faci prompt-ul respectiv astfel încât să-ți dea informațiile. Plus că în continuare avem problema halucinațiilor. Pentru cei care nu știu acest termen este modul tehnic de a spune că IA minte. Numai că nu antropomorfizăm aceste platforme și nu le spunem că mint, pentru că nu sunt oameni.
Care sunt competențele care vor fi cele mai căutate în în următorii 10 ani?
Cele mai căutate din ce am văzut noi în lucru cu inteligența artificială vor fi multidisciplinaritatea. Adică să poți să știi câte puțin din mai multe domenii. Comunicarea va fi esențială. Asta pentru că, în continuare, vom avea vânzări și clienți.
În partea asta a lumii în care trăim noi, suntem în continuare destul de sociali și avem nevoie să interacționăm cu oamenii. Atunci, partea asta va deveni importantă. De ce? Ce spun tot timpul este, ca un exemplu, că dacă acum mi se pare foarte frumos să mergem într-un restaurant unde sunt roboți sau chestii automatizate.
Dar peste câțiva ani, cele mai scumpe restaurante vor fi cele în care vor lucra oameni. De ce? Pentru că avem în continuare nevoia asta de a comunica, de a fi băgați în seamă, de socializare și asta de fapt va da savoarea respectivă. Probabil restaurantele cele mai ieftine vor fi cele care vor avea automatizare și unde nu o să te bage nimeni în seamă.
Cum vedeți schimbările din domeniul educației? Cât de eficientă va mai fi școala formală în următorii 10-20 de ani?
Până acum se tot discuta cel puțin legat de sistemul de educație din România, că este mult prea multidisciplinar. De ce nu avem nișe precum în America, de exemplu? Se pare că shiftul ăsta pe care l-a făcut inteligența artificială și modul în care se dezvoltă lumea acum, de fapt, va necesita această multidisciplinaritate.
Dacă vă uitați la toate inovațiile care se fac acum, în general sunt inovații din domenii diferite. Nu poți să fii doar expert în AI, că nu o să ai ce să faci.
Acum vreo 34 ani a fost făcut un studiu despre care sunt domeniile care vor fi influențate cel mai mult de robotică și automatizare. A reieșit foarte clar că sunt două domenii care nu vor fi atât de mult influențate: sănătatea și educația. De ce? Pentru că avem nevoie de empatie acolo.
Acum imaginați-vă orice clasă doriți undeva în lume care are inteligență artificială și robotică. Cum învățați un copil să scrie literele? În continuare ai nevoie de profesor, pentru că el nu este acolo doar să-ți dea informația. Acolo se creează o legătură emoțională.
În momentul în care există acest schimb de informații, există și o legătură emoțională. Am văzut acum o știre că s-a făcut nu știu ce școală care va fi complet doată cu inteligența artificială. Mă tem că dacă mergem în direcția asta vom aliena foarte tare viitorii cetățeni.
Și cel mai bun exemplu pentru a vedea ce se întâmplă dacă folosești foarte multă tehnologie este să ne uităm în Japonia. Acum 2 ani m-a surprins o știre la radio, cum că japonezii au dat o săptămână liberă studenților ca să aibă timp să își găsească parteneri și să fie împreună. De ce? Pentru că ai ajuns să faci o politică instituțională. Pentru că oamenii sunt asociali acolo, deja au început să fie mai apropiați de de tehnologie și să evite oameni.
Copilul are nevoie de evaluare, de o figură empatică, altfel se va aliena
Copiii se schimbă destul de mult, și modul lor de învățare se schimbă destul de mult, vor fi mai adaptați, dar în continuare cred că există un pericol mare dacă ei nu sunt formați alături de un mentor.
Avem problema asta și acasă. Problema în care părinții sunt foarte ocupați, nu au timp să se ocupe de copil, poate fac meditații online șamd. Și atunci copilul unde rămâne? Cu cine interacționează emoțional, cine-l ghidează?
L-ai pus pe copil acolo, îi dai și un chatbot cu care să interacționeze, dar ce tip de adult va ieși? Pentru că trebuie să ne punem și problema asta: care va fi impactul asupra copilului la nivel emoțional și social?
Cât de departe este momentul în care chiar vom avea roboți reali? Roboți care să ne ajute în treburile de de zi cu zi?
Mai avem un pic până acolo. Pentru că, de exemplu, roboții actuali, ca să se deplaseze, folosesc senzori. Ca ei să poată fi autonomi și să poată face tot felul lucruri ar trebui să aibă un machine vision mult mai dezvoltat.
Google, de exemplu, lucrează de foarte mulți ani la un tip de robot. Nu arată chiar umanoid, este un stâlp cu un braț, care să ajute bătrâni în case. Nici până acum nu au reușit. De ce? Pentru că este foarte greu să faci robotul să se adapteze. Este important să înțelegem un pic cum funcționează tehnologia, și noi tot insistăm pe pe chestiunea asta, pentru că așa n-am mai crede tot ce vedem.
Dacă ați văzut ultima lansare a lui Elon Musk cu robotul autonom, pe care l-a prezentat ca fiind excepțional. Pe robotul respectiv l-a arătat în în eveniment ca mișcându-se cu niște mișcări foarte fluide. S s-a dovedit după aia că, de fapt, erau niște oameni aveau niște senzori pe ei, care mișcau roboții în același timp.
Problema este că el a luat bani de la oameni pe ideea asta. Susținătorii lui au dat bani în speranța că vor câștiga și mai mulți. Probabil că este o măsură OK ca să poți să avansezi tehnologia. Dar etic, că în continuare ne întoarcem la partea asta te etică, ai arătat un produs pe care nu-l ai. Inclusiv când a zis că se apucă prima dată să facă roboții umanoizi, a prezentat un om în costum de robot.
Interviul integral îl găsiți în varianta video
