România și-a stabilit obiective modeste în Planul Național privind Deceniul Digital, ignorând sau adresând doar parțial prioritățile cheie precum adoptarea AI, Big Data și cloud computing, potrivit raportului „Foaia de parcurs a României privind Deceniul Digital”, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase prin Programul de Politici privind Deceniul Digital, dar foaia de parcurs a României a rămas semnificativ în urmă, potrivit sursei citate. Documentul actual este perceput mai degrabă ca un exercițiu formal de conformitate decât ca o strategie autentic transformatoare și orientată spre viitor.
Planul se caracterizează prin ambiții limitate, cu obiective modeste situate constant sub valorile de referință ale UE și cu indicatori lipsiți de coerență, mai arată CRPE. Măsurile propuse sunt, în mare măsură, o compilație de proiecte preexistente, finanțate din fonduri UE (PNRR sau CFM 2021–2027) și concepute inițial în alte scopuri, unde digitalizarea este adesea un obiectiv secundar.
Guvernanța și transparența sunt slabe, susține organizația. Lidershipul este difuz și fragmentat, iar definirea responsabilităților este neclară. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), coordonatorul, fie nu are capacitatea și resursele necesare, fie a eșuat în îndeplinirea rolului său, potrivit CRPE. Implementarea este afectată de întârzieri constante, iar raportarea este incompletă sau inaccesibilă publicului. Consultările publice și implicarea părților interesate au fost minime, mai arată documentul.
Deficiențe pe piloni cheie, potrivit CRPE:
Competențe Digitale (Pilonul 1): România vizează doar 50% din populație cu competențe digitale de bază (față de 80% obiectiv UE). Măsurile sunt insuficiente, iar ritmul actual de creștere face ca îndeplinirea obiectivului național redus să fie discutabilă.
Transformarea Digitală a Întreprinderilor (Pilonul 2): Obiectivele României sunt mult sub cele ale UE, de exemplu, 40% cloud față de 75%. Măsurile naționale ignoră sau adresează doar parțial prioritățile cheie precum adoptarea AI, Big Data și cloud computing.
Digitalizarea Serviciilor Publice (Pilonul 3): Deși se urmărește o disponibilitate online de 100% a serviciilor cheie, lipsesc obiective naționale clare pentru e-Sănătate și Identitatea Electronică (eID). Evaluarea succesului se bazează pe disponibilitatea platformelor, neglijând rata de adoptare, ușurința în utilizare sau satisfacția cetățenilor.
Infrastructura (Pilonul 4): România excelează la conectivitatea fixă, dar rămâne în urmă la acoperirea 5G (46% față de 94% UE). Planul se concentrează aproape exclusiv pe conectivitate, ignorând complet semiconductorii, nodurile periferice și tehnologiile cuantice, domenii critice pentru ambiția UE.
România riscă să nu atingă obiectivele digitale europene și să perpetueze decalajele, notează CRPE în raport. „Revizuirea planului în 2026 reprezintă o șansă reală de redresare, care necesită o viziune politică puternică și o colaborare strânsă între guvern, mediul privat, mediul academic și societatea civilă”, potrivit organizației.
CRPE recomandă înlocuirea compilației actuale de proiecte cu o strategie națională coerentă, stabilirea unor obiective mai ambițioase și măsurabile și instituționalizarea transparenței printr-un Tablou de Bord digital public și un Forum privind Deceniul Digital.
Organizația mai transmite că transformarea digitală necesită un efort societal, nu doar ca un document birocratic.
