În 2022, misiunea DART a NASA a intrat în istorie drept prima încercare reușită de a devia traiectoria unui asteroid prin impact direct. Nava spațială s-a izbit de luna asteroidului Dimorphos, reușind să-i modifice ușor orbita, o demonstrație promițătoare pentru viitoare strategii de apărare planetară, afirmă Phys.org.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Dar un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Maryland arată că succesul inițial ascunde o complicație majoră: impactul a generat o avalanșă de bolovani ejectați, care au imprimat asteroidului o forță suplimentară și neașteptată, de trei ori mai mare decât cea livrată de navă. Aceste resturi ar putea modifica nu doar traiectoria unui asteroid, ci și comportamentul acestuia în spațiu, un factor ce trebuie acum inclus în orice viitoare misiune de deviere.
„Am demonstrat că putem devia un asteroid. Dar studiul nostru arată că și resturile rezultate au avut un efect semnificativ. Fără să le luăm în calcul, am putea trage concluzii greșite despre cât de mult am influențat obiectul”, spune Tony Farnham, autor principal al studiului publicat în Planetary Science Journal.
Peste 100 de resturi, traiectorii bizare
Imaginile transmise de sonda italiană LICIACube, care a urmărit impactul de la distanță, au permis identificarea a 104 roci lansate în spațiu, unele cu viteze de peste 190 km/h. Acestea nu s-au dispersat aleatoriu, ci au fost grupați în două regiuni distincte, semn că alte mecanisme au influențat procesul.
„Cei mai mulți bolovani, aproximativ 70%, s-au îndreptat spre sud, cu unghiuri joase și viteze mari. Este posibil ca ei să fi provenit din două corpuri mari de rocă de pe suprafața asteroidului, numite Atabaque și Bodhran, lovite chiar înainte de impactul principal”, explică Jessica Sunshine, coautoare a studiului.
Comparând misiunea DART cu misiunea Deep Impact din 2005, cercetătorii au observat că natura suprafeței țintei contează enorm. În timp ce Deep Impact a lovit un sol fin, producând o ejecție relativ uniformă, DART a lovit o regiune plină de bolovani, ceea ce a dus la un nor de resturi haotic și fragmentat.
Un efect secundar imprevizibil
Impulsul adus de acești bolovani a fost direcționat aproape perpendicular pe traiectoria navei DART. Asta înseamnă că Dimorphos nu doar și-a schimbat orbita, ci ar fi putut fi și înclinat ușor sau chiar pus în rotație neregulată.
Acest detaliu are implicații directe pentru viitoarele misiuni spațiale menite să prevină un impact real cu Pământul.
„Dacă într-o zi va trebui să deviem un asteroid care se îndreaptă spre noi, va fi esențial să știm cu exactitate cum reacționează la impact. Fără aceste detalii, am putea rata ținta, ca într-un joc de biliard cosmic în care nu cunoști masa sau forma bilelor,” spune Sunshine.
Hera vine cu confirmarea
În 2026, misiunea europeană Hera va ajunge în sistemul Didymos–Dimorphos pentru a studia în detaliu consecințele impactului DART. Datele trimise de LICIACube deja oferă indicii cruciale, dar Hera va analiza pe teren efectele ejectării de materie și eventualele modificări de rotație.
„Avem acum perspective multiple și informații detaliate care ne permit să înțelegem ce s-a întâmplat cu adevărat,” spune Farnham. „Fără imaginile apropiate ale LICIACube, n-am fi știut nimic despre acești bolovani și despre impactul lor energetic.”
Noul studiu subliniază că viitoarele misiuni de deviere a asteroizilor vor trebui să țină cont nu doar de impactul direct, ci și de „efectele secundare”, compoziția suprafeței și posibila rotire a țintei.
