Un „vulcan-zombi” din Anzi ar putea rescrie ceea ce știm despre riscurile erupțiilor

Vulcanul zombie Uturuncu
Credit foto: imagebroker/Jörg Reuther / imageBROKER / Profimedia

Deși nu a mai erupt de peste 250.000 de ani, Uturuncu, un vârf izolat din Anzii Centrali, dă semne ciudate de activitate geotermală. O echipă de cercetători a analizat în detaliu anatomia acestui așa-numit „vulcan-zombi” și a ajuns la concluzii surprinzătoare, potrivit CNN.

Vârful Uturuncu, cel mai înalt din regiune (6.008 m altitudine), este inactiv de sute de milenii, dar prezintă semne ciudate de „viață”, cutremure ușoare, emisii de gaze și deformări ale terenului. În lipsa unei erupții propriu-zise, specialiștii l-au încadrat în categoria tot mai analizată a „vulcanilor-zombi”, formațiuni aparent stinse, dar încă active în interior.

Într-un studiu publicat în revista PNAS, o echipă internațională de geologi a prezentat o imagine detaliată a ceea ce se întâmplă sub scoarța vulcanului. Prin combinarea imaginilor radar din satelit, a datelor seismice și a simulărilor computerizate, cercetătorii au reconstituit sistemul intern al lui Uturuncu, dezvăluind un mecanism mai complex decât cel al unei erupții clasice.

Un sistem hidrotermal ascuns sub scoarță

„De obicei, erupțiile apar când magma urcă spre suprafață prin fisuri și izbucnește sub presiunea gazelor”, explică dr. Mike Kendall, coautor al studiului și profesor la Universitatea Oxford. „Dar la Uturuncu nu vedem așa ceva. În schimb, avem de-a face cu un sistem hidrotermal foarte activ, în care magma interacționează cu gaze și fluide sărate într-un mod care produce mișcări tectonice, dar nu o erupție iminentă.”

La adâncimi de 10 până la 20 de kilometri sub Uturuncu se află unul dintre cele mai mari rezervoare de magmă active din scoarța terestră: corpul magmatic Altiplano-Puna. Acesta se întinde pe circa 200 de kilometri și alimentează o rețea subterană de fluide geotermale. Pe baza a peste 1.700 de evenimente seismice înregistrate între 2009 și 2012, oamenii de știință au reușit să cartografieze pentru prima oară structura complexă de sub crater.

Au descoperit că gazele și lichidele încălzite de corpul magmatic se ridică lent și se acumulează în camere situate sub suprafața muntelui. Aceste migrații interne produc cutremure ușoare, degajări de abur și ridicarea solului cu aproximativ 1 centimetru pe an.

Risc scăzut de erupție, dar un laborator natural prețios

Cu toate aceste semne de activitate, cercetătorii consideră puțin probabil ca Uturuncu să erupă în viitorul apropiat. „Nu vedem o creștere periculoasă a seismicității și nici deplasarea activității spre straturile superioare ale scoarței, semne tipice unei erupții iminente”, precizează Kendall. „Mai degrabă, pare că vulcanul se ‘aerisește’, eliminând gaze acumulate și stabilizându-se.”

Concluziile studiului sunt importante nu doar pentru monitorizarea riscurilor vulcanice, ci și pentru evaluarea potențialului energetic și mineral al regiunii. „Această cercetare ne ajută să înțelegem mai bine formarea rocilor granitice, a zăcămintelor de minereuri și evoluția scoarței continentale”, spune dr. Benjamin Andrews, directorul Programului Global de Vulcanism de la Smithsonian Institution, care nu a participat la studiu.

Tehnologia folosită pentru a investiga Uturuncu ar putea fi aplicată și altor vulcani-zombi din lume. Potrivit cercetărilor realizate de Global Volcanism Program, există aproximativ 50 de astfel de vulcani care nu au mai erupt în ultimele 12.000 de ani, dar care încă manifestă activitate geotermală.

Unele dintre ele sunt deja luate în calcul ca surse viabile de energie regenerabilă, iar altele pot ascunde importante rezerve de cupru, nichel sau platină, esențiale pentru tehnologiile viitorului

Vulcani care nu dorm, dar nici nu erup

„Unii dintre acești vulcani se află într-un proces lent de răcire, după perioade mai fierbinți din trecut. Alții ar putea deveni mai activi în timp. Dar deocamdată nu știm cum să-i deosebim”, avertizează dr. Matthew Pritchard, geofizician la Universitatea Cornell și coautor al studiului.

Într-o lume în care schimbările climatice, energia regenerabilă și monitorizarea catastrofelor naturale sunt priorități globale, înțelegerea mai profundă a „anatomiei” vulcanilor-zombi devine tot mai valoroasă. Iar Uturuncu, un gigant tăcut din inima Anzilor, s-ar putea dovedi unul dintre cei mai importanți profesori ai planetei.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește si...