România este mai înceată în ceea ce privește integrarea unor astfel de tehnologii. Ca un exemplu, noi suntem distribuitori de roboți. Însă, pentru ca o companie să cumpere un robot care să facă ceva, se uită mai întâi la „return of investment”/Rentabilitatea investiției. Noi, având salariul minim destul de mic comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, bineînțeles că return of investment-ul va fi pe o perioadă mult mai lungă și atunci nu avem o adopție foarte mare a roboților.
Costurile roboților: De ce investim mai greu în automatizare?
La fel se întâmplă și cu RPA-ul, de exemplu, „robotic process automation”. Uipath, că de aia sunt așa de cunoscuți și au crescut atât de mult, îți permit să-ți faci niște roboței online. Numai că licența pentru un astfel de roboțel pleacă, nu știu, de la 10.000 euro pe an.
Și atunci o firmă de contabilitate care ar putea să folosească foarte mult un astfel de robot se uită și zice: „păi, da, dar de banii ăștia plătesc un om care mai face și altceva”. Deci, practic, în momentul acesta tehnologia este mai scumpă decât oamenii și ăsta este un motiv pentru care rata de adopție este destul de mică.
Lipsa pregătirii pentru inteligența artificială în managementul românesc
Însă nici angajații și, din ce am văzut pe piață, nici middle management-ul și upper management-ul, nu sunt pregătiți pentru aceste noi tehnologii. Cei mai mulți nu au înțeles foarte clar cum funcționează.
Toată lumea știe că folosim inteligența artificială, dar nu toată lumea știe cum funcționează, care e sistemul din spate. Pentru că, până la urmă, este o statistică mult mai complexă. Trebuie să înțelegi procesul, cum îi dai datele, ce faci cu ele. Plus că trebuie să știi foarte bine legislația pe acest domeniu.
Fragment video din interviu:
De ce încă nu înțelegem cum funcționează inteligența artificială
În Uniunea Europeană, de exemplu, avem acum o legislație foarte bine pusă la punct, care prevede ce ai voie să faci și ce nu ai voie să faci cu inteligența artificială. Ei, și cu toate astea, încă nu sunt foarte bine cunoscute la nivel de middle și upper management. Dacă vorbim de angajați propriu-zis, nici ei, săracii, nu au aptitudinile necesare ca să folosească IA.
Cursurile de IA: O necesitate neînțeleasă de companii
De exemplu, Comisia Europeană NAC, reglementarea despre care vă spuneam că există la nivelul Europei, prevede ca din februarie anul acesta, angajații din companii care lucrează cu platforme de inteligență artificială să aibă neapărat curs de introducere în inteligență artificială.
Noi asta facem, dar nu am primit foarte multe solicitări. De ce? Pentru că încă nu este obligatoriu, iar firmele nu au înțeles de ce este bine pentru ei să aibă un astfel de curs.
Inteligența artificială și discriminarea: Ce trebuie să înțelegem
Pentru că dacă nu înțelegi cum funcționează cât de cât o mică introducere, cum funcționează în spate, este foarte greu să înțelegi după aia, de exemplu, când auzi o știre că inteligența artificială discriminează, cum să discrimineze un calculator.
Dar în momentul în care știi despre ce este vorba nu trebuie să înveți să codezi, ci pur și simplu să înveți care este sistemul prin care această platformă funcționează, de ce ai rezultatele pe care le ai.
Cum schimbă legislația europeană pregătirea angajaților pentru IA
Dacă nu înțelegi cum funcționează sistemul, dacă nu ai cât de cât o mică introducere, o minimă înțelegere a modului în care funcționează în spate, este foarte greu să înțelegi după aia, de exemplu, când auzi o știre că inteligența artificială discriminează.
Cum să discrimineze un calculator? Dar în momentul în care știi despre ce este vorba, nu trebuie să înveți să codezi, ci, pur și simplu, să înveți care este sistemul prin care această platformă funcționează. Și atunci o să înțelegi de ce ai rezultatele pe care le ai.
Pentru interviul integral, urmăriți TechRider.ro
