Retragerea finanțării internaționale va avea efecte devastatoare în țările cu venituri mici și medii, anunță mai mulți specialiști din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății și de la Burnet Institute, Australia, într-un studiu publicat în revista The Lancet HIV.
Până la 10,8 milioane de cazuri noi de infectare cu HIV ar putea apărea în următorii cinci ani dacă tăierile planificate ale finanțării internaționale pentru combaterea HIV/SIDA vor fi implementate, subliniază și Livescience.
Aproape 3 milioane de decese suplimentare până în 2030
Potrivit cercetării, această explozie a infectărilor ar putea duce, în cele din urmă, la aproape 3 milioane de decese suplimentare până în 2030, în special în țările cu venituri mici și medii.
Analiza a fost realizată pe baza unui model matematic care a luat în considerare scenariile posibile ale reducerii sprijinului financiar oferit de principalii donatori internaționali, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania și Țările de Jos.
Începând din februarie 2025, toți acești donatori au anunțat reduceri drastice ale ajutorului extern, inclusiv al finanțării pentru programele HIV, lăsând în incertitudine viitorul campaniilor de prevenire și tratament în cele mai vulnerabile regiuni ale lumii.
„Aceste date sunt un avertisment clar că progresul în lupta împotriva HIV nu este garantat. Este rezultatul unei voințe politice susținute și al unei investiții continue,” a declarat Dr. Ali Zumla, expert în boli infecțioase la University College London, care nu a participat la studiu. „Creșterea proiectată a infecțiilor și deceselor nu este o fatalitate inevitabilă, ci rezultatul unor decizii pe care le luăm chiar acum”.
Scurtă privire asupra unui viitor sumbru
Modelul a analizat 26 de țări care primesc aproape jumătate din ajutorul internațional pentru HIV, iar rezultatele au fost extrapolate la nivel global. În cel mai pesimist scenariu, în care finanțarea din partea programului american PEPFAR (Planul de Urgență al Președintelui pentru Combaterea SIDA) este complet sistată începând cu ianuarie 2025, iar alte surse internaționale sunt de asemenea reduse, impactul ar fi catastrofal: 10,8 milioane de cazuri noi și 2,9 milioane de decese în plus până în 2030.
Africa sub-sahariană ar fi regiunea cea mai afectată, având în vedere că șase din cele opt țări analizate din această zonă își bazează peste 40% din bugetul destinat HIV pe fondurile PEPFAR. Copiii ar putea suferi o creștere de aproape trei ori a ratei de infectare, iar alte grupuri vulnerabile, lucrătorii sexuali, persoanele transgender, consumatorii de droguri injectabile, ar putea înregistra creșteri de până la șase ori mai mari ale noilor infectări comparativ cu populația generală.
PEPFAR, în pragul colapsului
PEPFAR, principalul instrument american de combatere a SIDA, care furnizează peste 72% din finanțarea internațională în domeniu, a fost grav afectat de o pauză de finanțare și reduceri de personal impuse printr-un ordin executiv semnat de fostul președinte Donald Trump. Deși o derogare temporară a permis continuarea unor servicii esențiale, precum tratamentul antiretroviral (ART), multe clinici fuseseră deja închise până când fondurile au fost parțial deblocate.
Situația rămâne incertă.
„Implementarea pe scară largă a terapiei ART a fost unul dintre cele mai importante instrumente în reducerea deceselor provocate de SIDA în țările cu venituri reduse,” afirmă Justin Parkhurst, specialist în politici globale de sănătate la London School of Economics. ART reduce nu doar mortalitatea, ci și rata de transmitere a virusului.
Există o cale de mijloc?
Cercetătorii au evaluat și un scenariu mai optimist, în care lipsa fondurilor PEPFAR ar fi compensată treptat de alte surse până în 2027. În acest caz, pierderile ar fi mai mici, dar tot semnificative: 4,4 milioane de cazuri noi și 770.000 de decese suplimentare.
Chiar și în această variantă moderată, efectele negative s-ar resimți pe termen lung. Autorii estimează că revenirea la traiectoria anterioară a eliminării HIV ca amenințare globală de sănătate publică ar necesita între 20 și 30 de ani de finanțare constantă la nivelul din 2024.
Un apel la acțiune
„Această cercetare arată că oprirea bruscă a finanțării internaționale are consecințe grave asupra vieților omenești,” subliniază Parkhurst. „Chiar și pentru cei care susțin reducerea ajutorului extern, e esențial să existe un plan de tranziție, pentru a evita pagube ireparabile.”
Dr. Catherine Hankins, profesor de sănătate globală la Universitatea McGill, atrage atenția că „este absolut necesar să monitorizăm îndeaproape mortalitatea cauzată de SIDA și incidența HIV, să inversăm cât mai rapid tăierile de buget și să dezvoltăm strategii de finanțare sustenabile.”
Globalizarea eforturilor de combatere a HIV a adus lumea aproape de obiectivul eliminării transmiterii virusului. Dar toate aceste progrese pot fi anulate în doar câțiva ani, avertizează cercetătorii, dacă finanțarea internațională va fi retrasă fără un plan de înlocuire viabil.
