În ciuda avansului tehnologic spectaculos, inteligența artificială (AI) nu este „inteligentă” în sensul uman al cuvântului, iar dezvoltarea sa necontrolată riscă să submineze demnitatea umană la scară globală. Aceasta este concluzia unui studiu recent coordonat de Universitatea Charles Darwin (CDU) din Australia, publicat în Australian Journal of Human Rights.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Autoarea principală, dr. Maria Randazzo, cercetătoare în cadrul Facultății de Drept a CDU, susține că tehnologiile AI transformă într-un ritm accelerat atât peisajul juridic, cât și pe cel etic, în special în societățile occidentale. Dar, avertizează ea, această transformare nu este însoțită de măsuri adecvate de protecție a drepturilor fundamentale ale omului. Lipsa reglementărilor eficiente riscă să aprofundeze discriminarea sistemică, să slăbească valorile democratice și să compromită libertăți esențiale precum viața privată, autonomia personală și drepturile de proprietate intelectuală.
„Problema cutiei negre” și absența responsabilității
Una dintre cele mai serioase probleme identificate este lipsa transparenței în funcționarea algoritmilor – fenomen cunoscut sub numele de „problema cutiei negre”. Randazzo subliniază că modelele de învățare automată și profundă iau decizii pe care nici măcar dezvoltatorii nu le pot explica sau urmări, ceea ce face imposibil pentru utilizatori să știe dacă – și cum – le-au fost încălcate drepturile sau demnitatea. „Este o problemă extrem de gravă, care nu va face decât să se agraveze dacă nu apar reglementări adecvate”, avertizează ea.
Totodată, Randazzo respinge ideea că AI ar avea vreo formă de conștiință sau raționament. „Inteligența artificială nu este deloc inteligentă în vreun sens uman. Este o reușită inginerească, nu un comportament cognitiv. Nu are idee ce face sau de ce. Nu gândește. Nu are memorie, empatie, experiență sau înțelepciune. Recunoaște tipare, dar atât”, afirmă ea.
Trei puteri digitale, trei viziuni divergente
Pe plan geopolitic, cele trei mari puteri digitale ale lumii — Statele Unite, China și Uniunea Europeană — adoptă strategii divergente în privința dezvoltării AI: SUA promovează o abordare centrată pe piață, China mizează pe un model autoritar, controlat de stat, iar UE propune o reglementare „centrată pe om”. În opinia cercetătoarei, doar acest ultim model oferă o șansă reală de protejare a demnității umane, dar chiar și el are nevoie de sprijin internațional consistent pentru a funcționa eficient.
O umanitate redusă la „puncte de date”?
„Dacă la nivel global nu ancorăm dezvoltarea AI în ceea ce ne face cu adevărat umani, capacitatea de a simți, de a alege, de a raționa cu grijă, de a manifesta empatie și compasiune, riscăm să construim sisteme care nu fac decât să ne reducă la niște puncte de date”, avertizează Randazzo. „Omenirea nu trebuie tratată ca un simplu mijloc pentru atingerea unui scop.”
Articolul publicat în Australian Journal of Human Rights este primul dintr-o trilogie pe care dr. Randazzo intenționează să o dedice impactului inteligenței artificiale asupra drepturilor și demnității umane.
