Descoperire revoluționară în pierderea în greutate: o echipă de cercetători de la Stanford a identificat un compus natural care reduce pofta de mâncare și greutatea corporală, fără efectele secundare ale Ozempic.
Cu ajutorul inteligenței artificiale, oamenii de știință au găsit un peptid natural, BRP, care acționează în mod selectiv în creier pentru a reduce apetitul și a stimula pierderea de grăsime, oferind o alternativă promițătoare la tratamentele existente împotriva obezității. Studiile realizate pe șoareci și porci au arătat că BRP este eficient și lipsit de efectele adverse frecvente ale semaglutidei, cum ar fi greața, constipația sau pierderea masei musculare. Noua moleculă ar putea deveni o soluție sigură și precisă pentru controlul greutății corporale, informează SciTechDaily.
Cercetători de la Stanford Medicine au identificat o moleculă naturală care imită efectele de suprimare a apetitului și de scădere în greutate ale semaglutidei, ingredientul activ din Ozempic. În studiile pe animale, această moleculă, denumită BRP, a oferit beneficii similare fără efectele secundare obișnuite ale semaglutidei, precum greață, constipație sau pierdere semnificativă de masă musculară.
BRP acționează printr-o cale metabolică distinctă, dar înrudită, și activează alți neuroni în creier, ceea ce sugerează că ar putea oferi o abordare mai precisă și mai sigură pentru controlul greutății.
„Receptorii vizați de semaglutidă se găsesc în creier, dar și în intestin, pancreas și alte țesuturi”, a explicat dr. Katrin Svensson, profesor asistent de patologie. „De aceea Ozempic are efecte extinse, inclusiv încetinirea tranzitului intestinal și reducerea nivelului de zahăr din sânge. În schimb, BRP pare să acționeze specific în hipotalamus, care controlează apetitul și metabolismul.”
Svensson, autorul principal al studiului publicat pe 5 martie în Nature, a co-fondat o companie pentru a începe în curând testele clinice pe oameni ale noii molecule descoperite. Autorul principal al studiului este dr. Laetitia Coassolo, cercetător senior.
Cercetarea a fost posibilă datorită utilizării inteligenței artificiale, care a ajutat la analizarea a zeci de proteine din clasa prohormonilor – molecule biologic inactive care devin active atunci când sunt tăiate de alte proteine în fragmente mai mici numite peptide. Unele dintre aceste peptide acționează ulterior ca hormoni și reglează procese biologice complexe, inclusiv metabolismul energetic.
Echipa s-a concentrat pe prohormonul convertaza 1/3, care taie prohormonii la secvențe specifice de aminoacizi și este asociat cu obezitatea umană. Unul dintre peptidele rezultate este GLP-1, care reglează apetitul și nivelul de glucoză din sânge – semaglutida imită tocmai acest efect. Cu ajutorul AI, cercetătorii au identificat alte peptide implicate în metabolismul energetic.
Peptide Predictor
În loc să izoleze manual peptide din țesuturi, cercetătorii au creat un algoritm numit Peptide Predictor pentru a identifica siturile tipice de clivaj ale prohormonului convertaza 1/3 în cele 20.000 de gene umane codificatoare de proteine. Apoi s-au concentrat pe genele care codifică proteine secretate în afara celulei – caracteristică esențială a hormonilor – și care conțin cel puțin patru situri de clivaj. Astfel, au redus lista la 373 de prohormoni.
„Algoritmul a fost absolut esențial pentru descoperirea noastră”, a declarat Svensson.
Peptide Predictor a prezis că prohormonul convertaza 1/3 ar genera 2.683 peptide unice din cele 373 de proteine. Coassolo și Svensson s-au concentrat pe secvențele cu potențial de activitate în creier. Au testat 100 de peptide, inclusiv GLP-1, pentru capacitatea lor de a activa celule neuronale cultivate în laborator.
GLP-1 a crescut activitatea celulară de trei ori față de celulele de control, așa cum era de așteptat. Însă un peptid scurt, format din doar 12 aminoacizi, a crescut activitatea de zece ori. Acesta a fost numit BRP, după prohormonul său părinte, BPM/retinoic acid inducible neural specific 2, sau BRINP2.
Testele pe șoareci și porci pitici (care reproduc mai bine metabolismul și comportamentul alimentar uman) au arătat că o injecție intramusculară de BRP înainte de masă a redus consumul alimentar cu până la 50% în prima oră. Șoarecii obezi tratați zilnic cu BRP timp de 14 zile au pierdut în medie 3 grame – aproape exclusiv din grăsime – în timp ce animalele de control au câștigat aproximativ 3 grame în aceeași perioadă. De asemenea, au prezentat o toleranță mai bună la glucoză și insulină.
Studiile comportamentale nu au detectat diferențe în mișcare, consumul de apă, comportament de tip anxios sau producție fecală între animalele tratate și cele de control. Alte analize fiziologice și neurologice au arătat că BRP activează căi metabolice și neuronale distincte de cele activate de GLP-1 sau semaglutidă.
Cercetătorii doresc acum să identifice receptorii de pe suprafața celulară care se leagă de BRP și să înțeleagă mai detaliat mecanismele de acțiune ale acestuia. De asemenea, investighează modalități de prelungire a duratei efectului peptidului în organism pentru a permite o administrare mai comodă, în cazul în care se dovedește eficient la oameni.
„Lipsa unor medicamente eficiente împotriva obezității a fost o problemă de decenii întregi”, a spus Svensson. „Nimic din ce am testat până acum nu se compară cu capacitatea semaglutidei de a reduce apetitul și greutatea corporală. Suntem nerăbdători să vedem dacă BRP este sigur și eficient și la oameni.”
