Directorii executivi ai companiilor Siemens și SAP solicită Uniunii Europene o revizuire a legislației privind inteligența artificială, pe motiv că actualele reglementări ar limita inovația și competitivitatea Europei în domeniul digital.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Într-un interviu acordat publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Roland Busch, CEO Siemens, și Christian Klein, CEO SAP, au subliniat că este nevoie de un cadru legal care să sprijine dezvoltarea tehnologiilor emergente, în loc să le frâneze.
Legea europeană privind inteligența artificială, cunoscută sub numele de AI Act, a intrat în vigoare anul trecut și stabilește reguli stricte pentru dezvoltarea și utilizarea sistemelor de IA. Scopul principal al actului normativ este de a garanta că aplicațiile de inteligență artificială sunt sigure, transparente și respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. În funcție de gradul de risc, aplicațiile IA sunt încadrate în mai multe categorii, fiecare cu cerințe specifice de securitate și transparență.
Cu toate acestea, Roland Busch a afirmat că reglementările actuale pun Europa în dezavantaj față de alte regiuni. Potrivit acestuia, suprapunerile și contradicțiile dintre diverse acte normative, precum AI Act și Data Act, creează obstacole birocratice care afectează direct capacitatea companiilor europene de a inova.
„Legea europeană privind datele este toxică pentru dezvoltarea modelelor de afaceri digitale”, a declarat Busch, referindu-se la Data Act – o reglementare separată care stabilește modul în care companiile pot folosi datele colectate de la consumatori și parteneri corporativi.
Recent, mai multe mari companii de tehnologie, inclusiv Alphabet, proprietarul Google, și Meta, compania-mamă a Facebook, au adresat o scrisoare către Bruxelles prin care solicitau amânarea aplicării regulilor din AI Act. Cu toate acestea, Busch a precizat că nu a semnat această scrisoare, argumentând că simpla amânare nu rezolvă problema de fond. „Propunerea nu merge suficient de departe”, a spus el.
La rândul său, Christian Klein a atras atenția asupra unei posibile erori de strategie: copierea modelului american, bazat pe investiții masive în infrastructură și centre de date, fără a clarifica mai întâi problemele legate de accesul la date. „Nu lipsa infrastructurii este bariera principală în Europa”, a subliniat Klein.
Cei doi lideri susțin că Europa dispune deja de un volum uriaș de date, însă reglementările existente împiedică utilizarea eficientă a acestora. „Suntem așezați pe o comoară de date în Europa, dar încă nu reușim să o valorificăm”, a explicat Roland Busch. „Nu accesul la capacități de calcul ne lipsește în prezent, ci eliberarea resurselor.”
Astfel, Siemens și SAP cer reformarea regulilor privind datele înainte de orice planuri majore de investiții în infrastructura digitală. În opinia lor, un cadru normativ mai flexibil ar putea stimula dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare și ar contribui la reducerea decalajului tehnologic față de Statele Unite și alte regiuni unde reglementările sunt mai permisive.
Uniunea Europeană și-a propus prin AI Act să devină un lider global în domeniul reglementării etice a inteligenței artificiale, însă vocea tot mai puternică a marilor companii europene arată că drumul către un echilibru între siguranță, drepturi fundamentale și progres tehnologic rămâne un subiect complex și controversat.
