UPDATE 16:59 În articolul inițial, a existat o referire eronată privind o presupusă achiziție a companiei Altimate de către Kontron. TechRider.ro prezintă mai jos reacția Altimate în urma publicării articolului:
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„1. Compania Altimate nu a fost achiziționată de Kontron. Deși a existat la un moment dat o intenție din partea Kontron de a achiziționa Altimate, această tranzacție nu a fost finalizată.
2. Ne delimităm ferm de orice asociere directă sau indirectă cu activități de livrare de echipamente către Rusia. Compania noastră respectă cu strictețe sancțiunile împotriva Rusiei stabilite de Uniunea Europeană”.
Știrea inițială
O companie de tehnologie cu sediul în Germania a reușit să exporte echipamente interzise în Rusia chiar și după ce Uniunea Europeană a impus un nou val de sancțiuni regimului Putin, ca urmare a invaziei Ucrainei.
O investigație realizată de POLITICO a scos la iveală că firma Kontron, cu operațiuni în întreaga UE, Marea Britanie și SUA, a folosit filiala sa din Slovenia pentru a trimite, la sfârșitul lui 2023, echipamente de telecomunicații în valoare de peste 3,5 milioane de euro către subsidiara sa rusă, Iskra Technologies.
Kontron a exportat în Rusia tehnologie interzisă prin reglementările europene
Exporturile au avut loc între lunile iulie și noiembrie 2023, deci la câteva luni după ce UE a adoptat al 11-lea pachet de sancțiuni (iunie 2023), menit să limiteze drastic exporturile de tehnologie avansată și cu dublă utilizare (civilă și militară) către Rusia.
Printre echipamentele livrate s-a aflat și SI3000, un produs cu dublă utilizare capabil să monitorizeze și să intercepteze comunicații, tip de tehnologie interzisă prin reglementările europene.
Kontron a declarat că exporturile au fost realizate în baza unor licențe emise anterior de guvernul sloven și că, după iunie 2023, a oprit orice expediere nouă.
„După adoptarea celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni (iunie 2023), am încetat exportul de bunuri noi și am livrat doar comenzile deja aprobate, în conformitate cu licențele de export emise și cu sancțiunile UE în vigoare”, a transmis compania într-un comunicat.
Interdicțiile trebuie să se aplice și contractelor existente
Regimul sancțiunilor UE prevede totuși că interdicțiile trebuie să se aplice și contractelor existente, nu doar celor noi. Deși unele excepții punctuale sunt permise,în domenii precum tehnologia medicală sau de urgență, companiile trebuie să obțină aprobarea statului membru UE din care operează.
Până în prezent, nici Comisia Europeană, nici autoritatea vamală centrală din Germania nu au anunțat o anchetă împotriva Kontron.
Reacții dure: „Asta alimentează mașinăria de război a lui Putin”
Cazul ridică noi semne de întrebare despre capacitatea Rusiei de a accesa tehnologie occidentală în pofida sancțiunilor internaționale, determinând apeluri pentru întărirea regimului de sancțiuni.
Roderich Kiesewetter, parlamentar german CDU și fost oficial NATO, a avertizat că accesul continuu al Rusiei la tehnologie de supraveghere și comunicații „sprijină direct mașinăria de război a lui Putin și subminează securitatea europeană”.
La rândul său, Konstantin von Notz, parlamentar ecologist și șef al comisiei de supraveghere a serviciilor secrete germane, a cerut ca „orice tentativă de subminare a sancțiunilor impuse Rusiei din motive bine întemeiate” să fie investigată cu „fermitate și urgență”.
Bill Browder, investitor și militant britanico-american cunoscut pentru campaniile anti-corupție și pentru sancționarea abuzurilor din Rusia, a declarat tranșant:
„Sancțiunile nu valorează nimic dacă nu sunt aplicate. Vestul trebuie să oprească furnizarea de tehnologie care alimentează războiul Rusiei”.
Promisiuni vs. realitate: Kontron rămâne activă în Rusia
Deși Kontron susține că își reduce prezența în Rusia de câțiva ani, realitatea arată altceva. În 2021, compania denunța „suferința umană imensă” provocată de invazia rusă și promitea că nu va mai investi în Rusia. Totuși, în 2023, firma mai avea 240 de angajați în Rusia, față de aproape 600 anterior invaziei;
Subsidiara rusă Iskra Technologies a continuat să opereze și să producă echipamente telecom;
În decembrie 2024, Iskra a fost inclusă pe lista de sancțiuni a UE, dar Kontron încă deținea controlul deplin asupra companiei.
Datele financiare arată că Kontron, prin subsidiara slovenă, deține 48,4% din Iskra, dar și un drept de opțiune asupra acțiunilor, ceea ce îi conferă control efectiv.
În plus, între 2022 și 2023, Kontron a iertat datorii de 6,4 milioane euro către subsidiara rusă. În plus, mai are în derulare un împrumut activ de 3,5 milioane euro, cu scadență în 2026–2027.
Aceste tranzacții ridică semne de întrebare privind respectarea interdicției UE privind furnizarea de fonduri către entități sancționate.
Ruta ocolitoare: livrări în Kazahstan
Investigația POLITICO mai arată că, după iunie 2023, Kontron a efectuat cel puțin 49 de livrări de echipamente SI3000 și piese de schimb către subsidiara sa din Kazahstan, aliat apropiat al Rusiei. Deși firma susține că echipamentele au fost livrate pentru proiecte locale din Kazahstan, temerile privind posibile reexporturi către Rusia persistă.
Kontron a declarat că respectă reglementările și că echipamentele nu pot fi exportate legal din Kazahstan în Rusia. Totuși, datele arată că Moscova încearcă să-și reducă dependența de importuri, iar Iskra joacă un rol-cheie în această strategie.
În iunie 2024, Iskra a primit un premiu industrial rus pentru independența față de importuri, iar în luna următoare a investit aproximativ 500.000 de dolari în extinderea producției pentru Rostelecom, operatorul de stat rus în telecomunicații.
Conexiuni riscante: Iskra, RTSoft și FSB
Iskra a fuzionat în 2023 cu RTSoft, firma „soră” a Kontron din Rusia, despre care se știe că a deținut o licență de acces la informații sensibile ale statului rus, emisă de FSB (serviciul secret rus). Licența ar fi fost anulată în aprilie 2022, iar Kontron neagă că ar mai avea legături cu serviciile de securitate ruse.
RTSoft a avut, însă, contracte cu Institutul de Cercetare nr. 18 al Ministerului rus al Apărării, cunoscut ca „Unitatea 11135”, legată de GRU, serviciul rus de informații militare. Deși Kontron afirmă că nu există nicio colaborare în prezent, conexiunile anterioare pun sub semnul întrebării neutralitatea și riscurile implicate.
Comisia Europeană a transmis că statele membre sunt responsabile pentru investigarea și aplicarea sancțiunilor. Până în prezent, nu a fost deschisă nicio anchetă oficială împotriva Kontron.
