Într-un peisaj digital dominat de reacții rapide, conținut viral și algoritmi de engagement, alegerile prezidențiale devin tot mai vulnerabile în fața manipulării. Dragoș Stanca, expert în tehnologie și media digitală, trage un semnal de alarmă. Fără o educație solidă și discernământ informațional, riscul de a vota pe baza unor falsuri bine ambalate este mai mare ca oricând.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Tehnologia, în special inteligența artificială, nu este în sine o problemă, spune el, ci o unealtă care poate fi folosită în ambele sensuri. Aplicațiile moderne de tip AI, precum ChatGPT, pot deveni unelte în lupta contra fake news-ului, oferind utilizatorilor posibilitatea de a verifica instantaneu informațiile care par suspecte.
„Un fact cheker în buzunarul fiecăruia”
„Așa cum a spus de mai multe ori în spațiul public, avem avantajul că există deja un fact cheker în buzunarul fiecăruia dintre noi, indiferent de ce aplicație de inteligență artificială dintre cele serioase preferăm. Putem să întrebăm mai multe detalii despre anumite știri care ni se par prea bune pentru a fi adevărate, sau putem ruga să verifice folosind resurse profesioniste de fact checking, dacă o anumită informație este mai degrabă corectă, sau mai degrabă falsă”, spune Dragoș Stanca pentru TechRider.
Inclusiv acum, în zilele dinaintea alegerilor, unii candidații dezinformează masiv
„Un fake news chiar de azi (15 mai, n.r.) spune că U.E. ne-ar fi suspendat finanțările. Lucru care nu este, evident, corect dar sună a fi posibil și adevărat”, atrage atenția Dragoș.
Prin urmare, este esențial să valorificăm inteligența artificială, să diminuăm timpul petrecut pe rețelele sociale și să ne informăm din surse credibile, provenind de la redacții serioase, care respectă un cod deontologic și ale căror echipe își asumă responsabilitatea pentru conținutul publicat. După cum subliniază și Dragoș Stanca: „Nu orice Gigel de pe TikTok care pare jurnalist, este jurnalist.”
Algoritmul recompensează emoția, controversa și click-ul
Cu toate acestea, el avertizează că rețelele sociale nu au fost gândite pentru a informa, ci pentru a vinde. Platformele precum TikTok sau Instagram sunt optimizate pentru a genera conversie în e-commerce, nu pentru a livra adevăruri politice.
Astfel, conținutul distribuit acolo nu este filtrat prin reguli jurnalistice sau coduri etice, ci printr-un algoritm care recompensează emoția, controversa și click-ul. În acest context, un utilizator obișnuit riscă să fie expus la opinii prezentate ca fapte, la manipulări mascate în storytelling și la mesaje politice provenite din surse neverificabile.
„Orice platformă algoritmică este gândită pentru a închide conversiei în industria de e-comerce, nu este gândită pentru a informa corect. Orice produs în industria de e-commerce este gândit spre a fi arătat și rearătat utilizatorilor potențiali pentru a-l cumpăra. Nu putem să aplicăm aceleași reguli când vine vorba de alegeri, de alegerea președintelui sau de opțiuni politice.
Informarea corectă pentru a vota în consecință de cauză ține de cultura generală, de educația fiecăruia dintre noi. Exact la fel cum învățăm să distingem ciupercile otrăvitoare de ciupercile bune, exact la fel trebuie să învățăm să deosebim dezinformarea de informație corectă. Nu este un exercițiu ușor, nu este simplu întotdeauna, dar este posibil”, explică Dragoș Stanca, în contextul alegerilor prezidențiale care se desfășoară în această perioadă.
În contextul în care tot mai mulți alegători se declară indeciși înaintea alegerilor prezidențiale, Dragoș Stanca oferă o perspectivă lucidă și echilibrată despre ce înseamnă, de fapt, o alegere politică într-o democrație digitalizată.
„Un partid sau un candidat este ca un autobuz”
Ce le-ai recomanda celor încă indeciși în privința votului?
„E de menționat că un candidat sau un partid nu este o relație intimă și foarte exactă. Poate să fie mai degrabă o opțiune care este foarte apropiată de ce ne dorim, sau cât mai apropiată de ce ne dorim. Niciodată nu va exista o opțiune perfectă. Un partid sau un candidat este ca un autobuz: poate să te ajute să te apropii de destinația pe care ți-o dorești, nu neapărat să te ducă la destinația pe care ți-o dorești”, răspunde Dragoș Stanca.
În același timp, el avertizează asupra vulnerabilităților din mediul online, în special în contextul electoral. Odată cu evoluția accelerată a inteligenței artificiale, manipularea digitală devine tot mai sofisticată, iar utilizatorii trebuie să adopte o atitudine critică față de conținutul pe care îl consumă.
„În 9 cazuri din 10 puteți fi victima unei dezinformări. Nu fiți!”
„Cred că este important să le spunem oamenilor, din nou, că aproape tot ce este în spațiul digital trebuie tratat de la premisa de ficțiune. Exact la fel cum atunci când mergem la cinematograf știm că extratereștrii sunt efecte speciale și în internet, mai nou, mai ales după apariția modelelor evoluate de inteligență artificială, avem mai degrabă premisa de ficțiune, în special în campaniile electorale care se bazează pe cine manipulează percepțiile și algoritmii mai bine. În 9 cazuri din 10 puteți fi victima unei dezinformări. Nu fiți!”, avertizează Dragoș Stanca, insistând asupra nevoii de discernământ și responsabilitate în interacțiunea cu conținutul digital.
Dragoș Stanca ne reamintește că alegerea unui candidat nu trebuie idealizată, ci înțeleasă ca un pas rațional spre direcția dorită, iar mediul digital – cu toate capcanele lui – trebuie navigat cu vigilența cu care am distinge între realitate și ficțiune.
