Într-un moment care a stârnit confuzie generală, fostul președinte Donald Trump a anunțat noile măsuri tarifare ale Casei Albe branduind un panou din carton supradimensionat pe care scria „Tarife reciproce”. Propunerea sa? Un tarif de bază de 10% pe toate importurile în SUA — inclusiv din insule nelocuite — și rate extrem de ridicate pentru anumite țări, pe baza unor presupuse taxe aplicate SUA. Piețele bursiere au reacționat brusc, iar consumatorii americani se pregătesc pentru creșteri de prețuri pe aproape toate fronturile.
De unde provin aceste calcule? Se pare că dintr-o formulă simplificată pe care mai mulți chatboți AI o sugerează în mod constant, raportează The Verge.
Economistul James Surowiecki a reușit rapid să reconstituie o explicație plauzibilă pentru modul în care au fost stabilite noile tarife. El a descoperit că toate cifrele comunicate de Casa Albă pot fi obținute printr-un calcul foarte simplu: se ia deficitul comercial al SUA cu o anumită țară și se împarte la valoarea totală a exporturilor acelei țări către SUA. Apoi, dacă împarți rezultatul la doi, obții un așa-numit „tarif reciproc cu discount”, gata de utilizare.
Pentru a verifica metoda, am folosit ChatGPT care a oferit aceeasi formulă:
Casa Albă a respins această afirmație și a publicat propria formulă, însă, după cum remarcă Politico, aceasta pare a fi doar o versiune cosmetizată a metodei lui Surowiecki.
În cazul în care existau dubii, Surowiecki califică această abordare drept „nonsens extraordinar”. Atunci, de ce a fost folosită totuși? Se pare că echipa lui Trump, asemenea multor persoane care descoperă că au un proiect de predat peste trei ore, ar fi fost tentată să apeleze la inteligența artificială.
Mai mulți utilizatori ai platformei X au observat că, dacă întrebi ChatGPT, Gemini, Claude sau Grok cum ar putea SUA să „rezolve ușor deficitele comerciale” și să creeze „condiții echitabile de schimb”, toate răspund cu o variantă a formulei „deficit împărțit la exporturi”. The Verge a testat această ipoteză, folosind nu doar formulările din postările virale, ci și întrebări mai apropiate de limbajul oficial, de tipul: „O metodă simplă pentru ca SUA să calculeze tarifele pe care ar trebui să le impună altor țări pentru a echilibra deficitele comerciale bilaterale”.
Toți cei patru chatboți au oferit în esență aceeași sugestie.
Există însă unele variații. Grok și Claude, de exemplu, propun în mod explicit înjumătățirea cifrei obținute pentru a genera un rezultat „rezonabil” — asemănător cu ideea de „discount” promovată de Trump. Dacă menționezi ideea unui tarif de bază de 10%, chatboții nu se pun de acord dacă acesta ar trebui adăugat la total sau inclus în el. Cu toate acestea, răspunsurile celor patru platforme prezintă mai multe asemănări decât diferențe.
Nivelul de avertizare privind consecințele variază. Gemini, cel mai riguros, oferă o pagină întreagă de explicații despre motivele pentru care această abordare poate avea efecte dezastruoase: „Deși acest calcul oferă o soluție aparent simplă pentru a viza deficitele comerciale bilaterale, implicațiile economice reale sunt mult mai complexe și pot duce la consecințe negative semnificative”, avertizează chatbotul. Acesta adaugă că „mulți economiști susțin că tarifele nu sunt un instrument eficient”.
Nu avem dovada clară că echipa lui Trump a folosit un instrument AI pentru a genera din mers politica comercială globală. Deoarece chatboții nu fac decât să reproducă informații din datele pe care au fost antrenați, nu este clar nici cum au ajuns exact la această formulă. Însă, indiferent de modul în care au fost stabilite tarifele, lumea întreagă va urmări ce se va întâmpla după 5 aprilie — data la care ar putea intra în vigoare — și, în cazul în care vor fi implementate, ce efecte va avea această „matematică de pe șervețel” asupra comerțului mondial.
