Pandemia de COVID-19 a afectat nu doar sănătatea publică, ci și imaginația colectivă. Jocurile și serialele despre apocalipse virale, cândva fascinante, nu mai au același impact. Cel puțin așa susțin specialiștii consultați în dezvoltarea jocului „The Last of Us”, devenit ulterior un fenomen global prin adaptarea sa pentru televiziune, potrivit prestigioasei reviste Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În 2013, când studioul Naughty Dog lansa jocul original, scenariul părea pură ficțiune: o lume devastată de o pandemie cauzată de un fung parazitar — Cordyceps — care preia controlul asupra creierului uman. Inspirația venea din biologie reală: Ophiocordyceps unilateralis, o ciupercă ce infectează furnicile și le manipulează comportamentul pentru a-și răspândi sporii.
Dezvoltatorii jocului au colaborat cu cercetători specializați în boli infecțioase și etologie
Pentru a ancora povestea în știință, dezvoltatorii jocului au colaborat cu cercetători specializați în boli infecțioase și etologie, inclusiv cu David Hughes, ecolog comportamental de la Universitatea Penn State, expert în ciupercile zombificatoare. Acesta a oferit consultanță științifică și a susținut prelegeri internaționale despre modul în care infecțiile zoonotice, cele care trec de la animale la oameni, reprezintă un mecanism real și frecvent de apariție a pandemiilor.
Elementele științifice au fost integrate atent în joc, iar echipa de creație a mers atât de departe încât a comandat colonii de mucegaiuri și slime mold pentru a le observa direct pe medii de cultură. Acest nivel de detaliu a fost păstrat și în serialul lansat de HBO, al cărui al doilea sezon se încheie pe 25 mai.
Odată cu experiența reală a unei pandemii globale, percepția publicului s-a schimbat
Totuși, odată cu experiența reală a unei pandemii globale, percepția publicului s-a schimbat. Potrivit specialiștilor, tematica apocalipsei virale nu mai are aceeași putere de atracție. Deși premisele jocului rămân captivante, efectele psihologice ale COVID-19, de la epuizare emoțională la apatie socială, au diminuat apetitul pentru ficțiuni care portretizează dezastre pandemice.
„The Last of Us” reflecta, în anii 2010, temerile legate de suprapopulare și boli emergente, într-o societate care încă nu trăise o astfel de criză. După COVID-19, simbolismul zombi pare să își fi pierdut forța. În trecut, zombi reprezentau frica de arme nucleare (în anii ’50), apoi de viruși și colaps social. Astăzi, după ce realitatea a depășit ficțiunea, publicul pare mai puțin dispus să revină la acele spaime pe ecran.
Cu toate acestea, „The Last of Us” rămâne o creație de referință, atât în jocuri cât și în televiziune, fiind apreciată pentru profunzimea narativă și realismul biologic. Însă fascinația inițială pentru ideea unui cataclism fungic pare, în lumea post-COVID, să fi fost înlocuită de o întrebare mai apăsătoare: ce urmează?
