China face un pas neașteptat în direcția cooperării internaționale în domeniul spațial, anunțând că va permite universităților americane finanțate de NASA să analizeze mostre de roci lunare colectate în timpul misiunii sale Chang’e-5, din 2020, potrivit Reuters.
Anunțul vine într-un context tensionat între Washington și Beijing, marcat de dispute geopolitice și comerciale, dar indică faptul că în anumite domenii, precum explorarea spațiului, punțile de colaborare nu au fost complet arse.
Universitățile selectate pentru studiu
Două instituții academice americane, Universitatea Brown și Universitatea de Stat din New York (Stony Brook), se numără printre cele șapte universități internaționale selectate de Agenția Spațială Națională a Chinei (CNSA) pentru a studia probele lunare. Celelalte instituții provin din Japonia, Franța, Germania, Marea Britanie și Pakistan.
Diplomația științifică și ambițiile lunare ale Chinei
Cu această mișcare, Beijingul își întărește eforturile de a transforma programul său lunar într-un instrument de diplomație științifică, în timp ce promovează imaginea unei Chine deschise și cooperante.
China a devenit în 2020 a treia țară din istorie care a returnat roci de pe Lună, alături de Statele Unite și fosta Uniune Sovietică. În 2023, prin misiunea Chang’e-6, a realizat o premieră mondială: recuperarea de mostre de pe fața ascunsă a Lunii, ce nu este vizibilă de pe Terra.
Piedici legale și cooperare limitată între NASA și CNSA
Cooperarea spațială între China și SUA a fost mult timp limitată de o lege americană din 2011, care obligă NASA să colaboreze cu FBI pentru a certifica că orice dialog cu autoritățile spațiale chineze nu pune în pericol securitatea națională a SUA.
Totuși, șeful NASA, Bill Nelson, declara anul trecut pentru Reuters că agenția este în discuții cu CNSA privind accesul la mostrele Chang’e-5, după ce a asigurat Congresul că nu există riscuri de securitate.
Un pas înainte pentru cercetarea științifică
Nelson a menționat că patru universități americane au solicitat accesul la rocile lunare chineze, iar el este optimist că discuțiile se vor încheia cu un acord de împrumut. Chiar și așa, orice transfer va necesita, cel mai probabil, o nouă certificare din partea FBI.
Beijingul își consolidează imaginea globală prin știință
Pentru Beijing, gestul face parte dintr-o strategie mai amplă de extindere a influenței globale prin știință și tehnologie. „Se pare că SUA devin tot mai închise, în timp ce noi, care odinioară eram închiși, ne deschidem acum către lume. Este o reflecție a forței naționale crescânde și a încrederii în sine”, a declarat Wu Weiren, arhitectul-șef al programului chinez de explorare lunară, într-un interviu pentru Reuters.
Planuri pentru misiunile viitoare Chang’e
Oficiali ai CNSA au subliniat că misiunile Chang’e-4 și 6 au inclus deja patru instrumente internaționale la bord, iar pentru Chang’e-7, programată pentru anul viitor, sunt planificate șase instrumente din străinătate. Se discută deja o cooperare extinsă cu zece țări pentru misiunea Chang’e-8.
Un gest simbolic, cu miză geopolitică și științifică
Într-o eră a competiției acerbe pentru supremația în spațiu, acest gest al Chinei poate fi văzut atât ca un semn de deschidere, cât și ca o mișcare strategică prin care își afirmă statutul de lider emergent în explorarea cosmosului.
