Două echipe internaționale de cercetători au reușit să extragă cele mai vechi proteine animale descoperite vreodată, din smalțul dentar fosilizat al unor mamifere dispărute, fapt ce deschide drumul către o nouă ramură a biologiei moleculare. Fragmentele au fost recuperate din fosile vechi de până la 24 de milioane de ani, provenind din Africa de Est și zona arctică a Canadei, relatează Reuters.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Până de curând, se credea că doar moleculele de ADN ar putea oferi informații despre viața antică, dar cu o limită de aproximativ 1 milion de ani, în condiții ideale. Noile cercetări arată însă că proteinele, deși mai fragile în general, pot supraviețui mult mai mult timp atunci când sunt protejate în structuri dense precum smalțul dentar, cea mai dură substanță din corpul vertebratelor.
„Această descoperire schimbă complet modul în care putem studia viața antică. Este un salt major pentru paleontologia moleculară”, a declarat Ryan Sinclair Paterson, cercetător la Universitatea din Copenhaga și coautor al unuia dintre studii.
Descoperiri în Kenya și în nordul înghețat al Canadei
În primul studiu dintre cele două publicate în revista Nature (pentru a le accesa, click aici și aici), echipe de la Smithsonian Museum Conservation Institute și Universitatea Harvard au analizat fosile din Bazinul Turkana, Kenya, una dintre cele mai bogate regiuni în vestigii de mamifere din Era Cenozoică (perioada de acum cca 66 de milioane de ani până în prezent). Cercetătorii au recuperat fragmente de proteine din dinți fosilizați ai unor rinoceri și strămoși ai elefanților care au trăit acum aproximativ 18 milioane de ani.
În paralel, un alt grup de cercetători de la Universitatea din Copenhaga a analizat un dinte fosilizat de rinocer descoperit în Arctica canadiană, reușind să extragă proteine care datează de acum 21–24 milioane de ani, stabilind astfel un nou record mondial pentru cele mai vechi proteine animale secvențiate.
O resursă valoroasă pentru înțelegerea trecutului evolutiv
Fragmentele recuperate includ secvențe parțiale ale unor proteine de smalț și peste 1.000 de lanțuri scurte de aminoacizi, suficiente pentru a oferi informații despre evoluția acestor animale. Surprinzător este că, deși mediul african este cald, ceea ce favorizează degradarea proteinelor, o parte dintre probe au fost extrem de bine conservate.
„Rezultatele noastre arată că proteinele capturate în smalțul dentar pot supraviețui milioane de ani, chiar și în condiții tropicale, și pot furniza informații despre viața din trecutul foarte îndepărtat”, a spus Timothy Cleland, cercetător principal al studiului din Kenya.
Paleoproteomica: o revoluție viitoare?
Până în prezent, cele mai vechi proteine utilizabile din fosile proveneau din materiale vechi de aproximativ 4 milioane de ani. Aceste noi rezultate extind această limită cu până la 20 de milioane de ani. În plus, ele sugerează că, în condiții ideale, proteinele pot supraviețui cu mult mai mult decât ADN-ul, păstrând indicii biologice esențiale despre specii dispărute de mult.
„ADN-ul antic a revoluționat înțelegerea originii recente a omului. Sperăm că paleoproteomica va produce o revoluție similară în studiul proceselor evolutive care au avut loc cu zeci de milioane de ani în urmă”, a declarat Daniel Green, cercetător la Harvard și autorul principal al primului studiu.
