Un nou studiu publicat în revista Astrobiology sugerează că viața, așa cum o cunoaștem, ar putea să apară mai rapid decât se credea, dacă sunt îndeplinite condițiile potrivite. Astrofizicianul american David Kipping, de la Universitatea Columbia, cel care semnează studiul, susține că există dovezi puternice care susțin că abiogeneza, procesul prin care materia inertă devine vie, s-a produs rapid în condiții asemănătoare celor terestre, relatează Universe Today.
Misterul începutului
La un moment dat, în primele etape ale istoriei Pământului, o combinație de molecule tot mai complexe a realizat ceva nemaivăzut: cu ajutorul unei surse de energie, s-a transformat într-o formă de viață capabilă să se autosusțină și să se reproducă. Momentul exact rămâne ascuns în negura celor peste patru miliarde de ani trecuți de atunci, dar urmele acestei transformări spectaculoase încep să iasă la lumină.
Avem deja dovezi despre existența vieții încă de acum 4,2 miliarde de ani – la doar 250 de milioane de ani după formarea planetei. Stromatolitele – structuri fosile produse de cianobacterii – datează din urmă cu 3,7 miliarde de ani. Iar unele roci din Australia și Canada conțin semnături izotopice și structuri care sugerează o origine biologică chiar și mai veche, de 4,1 – 4,28 miliarde de ani.
LUCA, strămoșul comun
Cercetările genetice adaugă un strat în plus la această poveste. Oamenii de știință încearcă să reconstruiască „strămoșul universal comun”, LUCA (Last Universal Common Ancestor), o celulă ipotetică din care au evoluat toate formele de viață cunoscute: bacterii, archaea și eucariote. Estimările sugerează că LUCA ar fi existat acum cel puțin 3,6 miliarde de ani, posibil chiar acum 4,3 miliarde de ani.
O apariție timpurie, dar inevitabilă?
Kipping atrage atenția asupra unui aparent paradox: viața a apărut foarte devreme pe Pământ, dar evoluția ființelor inteligente – precum oamenii – a durat aproximativ 4 miliarde de ani. Cum se împacă această observație cu ceea ce știm despre durata de viață a unei planete locuibile?
„Dacă inteligența necesită aproximativ 4 miliarde de ani pentru a evolua, iar durata de viață a biosferei este de doar 5–6 miliarde de ani, atunci viața trebuie să înceapă devreme – altfel, noi nu am fi apărut deloc”, explică cercetătorul. Este ceea ce se numește principiul antropic slab: dacă nu ar fi existat condiții pentru viață inteligentă, nimeni nu ar fi fost aici să le observe.
Un calcul cu miză cosmică
Folosind o analiză bayesiană – un tip de analiză statistică ce integrează constant noi dovezi – Kipping a calculat probabilitatea ca viața să fi apărut rapid pe Pământ. Primele estimări, bazate pe microfosile de 3,7 miliarde de ani, indicau o probabilitate de 3:1 în favoarea unei abiogeneze rapide.
Dovezile izotopice ridicau raportul la 9:1. Însă cele mai recente descoperiri despre existența unui LUCA de 4,2 miliarde de ani au ridicat șansele la 13:1, ceea ce în statistica științifică înseamnă „dovadă puternică”.
Cu alte cuvinte, pentru prima dată avem o confirmare formală că viața poate apărea rapid în condiții asemănătoare celor de pe Terra.
Dar cât de des se întâmplă acest lucru?
Chiar dacă viața apare rapid atunci când condițiile sunt potrivite, nu înseamnă că astfel de condiții sunt frecvente în Univers. Kipping avertizează: „Rezultatul nostru nu stabilește că viața este comună, pentru că Pământul ar putea avea condiții excepționale.”
Mai mult, chiar dacă planeta noastră a fost locuibilă pentru miliarde de ani, acest lucru nu este o regulă. Alte planete ar putea avea „ferestre de locuibilitate” mult mai scurte, insuficiente pentru ca viața inteligentă să apară.
Următorul pas? Să privim în afară
Studiul nu exclude ipoteza panspermiei (viața adusă din altă parte), dar se concentrează exclusiv pe apariția vieții pe Pământ. Iar concluzia rămâne valabilă: dacă vrem să înțelegem cât de frecventă este viața în Univers, trebuie să ieșim din granițele planetei noastre.
„Următoarea noastră sarcină este clară: să căutăm și să răspundem la întrebarea – Cât de comune sunt condițiile asemănătoare celor de pe Pământ?”, scrie Kipping.
Răspunsul ar putea veni de pe Marte, dintr-un ocean de pe Europa sau Enceladus, ori din atmosfera unei exoplanete. Până atunci, rămânem cu o singură certitudine: viața, pe Pământ, n-a stat pe gânduri. A apărut aproape imediat ce a avut ocazia.
