O fosilă spectaculoasă, conservată în chihlimbar vechi de 99 de milioane de ani, dezvăluie existența unei ciuperci parazite ce transforma insectele în „zombie” încă din epoca dinozaurilor. Descoperirea, făcută de o echipă internațională de cercetători, oferă o imagine fascinantă a unui fenomen natural rar, un tip de ciupercă ce preia controlul asupra corpului gazdei înainte de a o ucide, relatează CNN.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În centrul acestei descoperiri se află două insecte preistorice, o muscă și o furnică, ambele surprinse în momentele finale ale infecției, cu fructificațiile ciupercii ieșind din capetele lor. Imaginile, demne de un film SF, au fost posibile datorită unei bucăți de chihlimbar extrasă din Myanmar, care a conservat perfect aceste interacțiuni bizare din perioada Cretacică.
Ciuperci antice, comportamente moderne
Cercetătorii au identificat două specii necunoscute de fungi paraziți, pe care le-au numit Paleoophiocordyceps gerontoformicae (ciuperca de pe furnică) și Paleoophiocordyceps ironomyiae (cea de pe muscă). Ambele aparțin genului Ophiocordyceps, faimos astăzi pentru specia sa „zombie-ant”, care infectează furnici și le controlează comportamentul pentru a-și răspândi sporii.
„Este remarcabil să descoperim că asemenea comportamente erau deja prezente în plină eră a dinozaurilor”, a declarat Yuhui Zhuang, paleontolog și autor principal al studiului publicat în Proceedings of the Royal Society B. „Ecosistemele terestre de atunci erau mult mai complexe decât se credea.”
Un parazit care schimbă comportamentul gazdei
Fenomenul zombificării insectelor de către fungi este cunoscut în lumea modernă, el fiind popularizat de jocuri video și seriale precum The Last of Us. Sporii ciupercii pătrund prin exoscheletul insectei și ajung la creier, unde manipulează comportamentul gazdei pentru a o face să urce pe plante, loc ideal pentru eliberarea sporilor.
„Furnicile au fost printre primele victime ale acestor ciuperci și sunt și astăzi principalele ținte”, a explicat Conrad Labandeira, cercetător la Smithsonian Museum, care nu a fost implicat în studiu. Prezența unei muște infectate este însă deosebit de interesantă, pentru că asemenea cazuri sunt extrem de rare.
Conservate într-o clipă, după moarte
Potrivit specialiștilor, cele două insecte au fost ucise de ciuperci chiar înainte de a fi prinse în rășina care s-a transformat ulterior în chihlimbar. „Această rășină le-a conservat exact în momentul în care ciuperca își elibera fructificația, un instantaneu perfect al morții provocate de parazit”, a precizat João Araújo, coautor al studiului și curator de micologie la Muzeul de Istorie Naturală al Danemarcei.
Deși chihlimbarul din Myanmar a dus la unele dintre cele mai spectaculoase descoperiri paleontologice din ultimele decenii, cercetătorii atrag atenția asupra contextului sensibil în care acesta este obținut, având în vedere conflictul civil din regiune. Echipa de cercetare a subliniat că probele analizate au fost achiziționate legal, înainte de 2017, și nu sunt legate de zone de conflict.
Lumea ciupercilor zombie, un ecosistem pierdut
Această descoperire scoate la lumină o fațetă puțin cunoscută a lumii preistorice: aceea a paraziților invizibili care modelau ecosistemele și reglează populațiile de insecte cu milioane de ani în urmă.
„În fiecare insectă fosilizată putem intui o întreagă lume invizibilă de bacterii, paraziți și fungi care coexistau cu ea”, a spus Phil Barden, paleobiolog la New Jersey Institute of Technology. „Abia începem să înțelegem cât de ciudată era, de fapt, natura din vremea dinozaurilor.”
Fosilele de acest tip sunt extrem de rare, iar aceste două exemplare oferă o fereastră unică spre originile ciupercilor parazite, o istorie naturală mai veche decât multe dintre cele mai cunoscute specii de pe planetă.
