Un studiu condus de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), studiu publicat în revista The Lancet Planetary Health, arată că populația Europei s-a adaptat mai bine la temperaturi scăzute decât la cele ridicate în ultimele două decenii, relatează MedicalXpress.
Studiul mai arată că riscul de mortalitate asociat cu frigul a scăzut semnificativ în ultimii ani comparativ cu primul deceniu al anilor 2000. De asemenea, cercetătorii subliniază că s-a înregistrat și o reducere a riscului de deces cauzat de temperaturi ridicate, dar într-o măsură mai mică.
După ce au analizat date despre temperaturi și mortalitate din peste 800 de regiuni din 35 de țări europene, pentru perioada 2003–2020, cercetătorii au descoperit că riscul relativ de deces la cele mai scăzute temperaturi a scăzut cu 2% pe an. În schimb, riscul relativ de deces la cele mai ridicate temperaturi a scăzut cu doar 1% pe an.
Cercetătorii au aplicat nouă metodologie pentru diferențele regionale
Până în prezent, studiile de acest tip au folosit praguri fixe de temperatură pentru a calcula riscurile, fără a ține cont că vulnerabilitatea la aceleași temperaturi nu este aceeași în toate regiunile Europei. Pentru a depăși această limitare, echipa de cercetare a introdus un nou concept: temperatura de Risc Extrem (ERT).
Prin corelarea datelor regionale despre temperatură și mortalitate, această nouă abordare a permis calcularea temperaturii la care riscul de deces depășește un anumit prag pentru fiecare zonă geografică. Cercetătorii au luat în calcul și variațiile mortalității pentru a reflecta adaptarea la temperatură în timp.
Folosind această metodologie, echipa a observat că în perioada 2003–2020, Europa a înregistrat anual cu 2,07 zile periculoase de frig mai puține. În schimb, numărul zilelor periculoase de căldură a crescut cu 0,28 pe an.
Interesant este că nu toate regiunile Europei au fost afectate în același mod. De exemplu, regiunile din sud-estul Europei, deși mai calde, au avut mai multe zile periculoase de frig și de căldură, asociate cu un risc mai mare de mortalitate.
Am devenit mai capabili să facem față temperaturilor scăzute
„Am devenit mai capabili să facem față temperaturilor scăzute de-a lungul timpului, un proces cunoscut sub numele de adaptare. În ceea ce privește vremea caldă, populația devine și ea mai rezistentă, dar această îmbunătățire este mai redusă decât în cazul frigului”, explică Zhao-Yue Chen, cercetător ISGlobal și autor principal al studiului.
„Vulnerabilitatea la temperaturi extreme variază foarte mult de la o regiune la alta, regiunile din sudul Europei fiind mai sensibile la schimbările de temperatură decât cele din nord. Această diferență este parțial explicată prin factori socio-economici, precum izolația precară a locuințelor, cheltuielile scăzute în domeniul sănătății publice și accesul limitat la sprijin social pentru populațiile vulnerabile”, subliniază Chen.
„Rezultatele noastre arată că, deși Europa a făcut progrese remarcabile în adaptarea la frig, strategiile pentru a face față mortalității cauzate de căldură au fost mai puțin eficiente”, adaugă și Joan Ballester Claramunt, cercetător ISGlobal și coautor al studiului.
„Un sondaj din 2024 a arătat că doar 20 din 38 de țări europene au sisteme de monitorizare a temperaturii, iar 17 nu au planuri de acțiune pentru sănătate în caz de caniculă (HHAPs). Studiul nostru evidențiază nevoia de îmbunătățire a măsurilor actuale de adaptare la căldură și a planurilor de acțiune în domeniul sănătății”.
„În același timp, disparitățile regionale observate subliniază necesitatea unor strategii specifice fiecărei regiuni pentru a proteja populațiile vulnerabile”.
Efectele combinate ale temperaturii și poluării aerului
Echipa a analizat și frecvența cu care temperaturile de risc extrem coincid cu niveluri de poluare ce depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Aceste „zile compuse” s-au înregistrat în 60% din zilele cu căldură extremă și în 65% din zilele cu frig extrem.
În timp, frecvența acestor zile combinate a scăzut, cu excepția combinației dintre zilele caniculare și niveluri ridicate de ozon , care a crescut cu 0,26 zile pe an.
Ozonul este un poluant secundar format în atmosferă prin interacțiunea dintre alți compuși gazoși și radiația solară.
„Pe măsură ce încălzirea globală se intensifică, episoadele combinate de caniculă și ozon devin o problemă inevitabilă și presantă pentru Europa. Trebuie să luăm în considerare aceste zile compuse și să dezvoltăm strategii specifice pentru poluanții secundari precum ozonul, deoarece efectele asupra sănătății ale temperaturilor extreme și ale poluării nu sunt complet independente. Ele interacționează și pot amplifica riscurile”, avertizează Zhao-Yue Chen.
