Deşertul Thar din India, cunoscut şi drept Marele Deşert Indian, a devenit cu 38% mai verde în ultimii 20 de ani din cauza unui complex de factori ce cuprind schimbările climatice şi extinderea agriculturii în regiune, conform unui nou studiu realizat de Institutul indian de Tehnologie din Gandhinagar şi publicat la 3 aprilie în jurnalul Cell Reports Sustainability, transmite vineri Live Science, citată de Agerpres.
În ultimele două decenii numărul oamenilor care trăiesc în acest deşert şi îi modifică peisajul a crescut, iar în parte acesta este motivul pentru care deşertul pierde teren în faţa agriculturii şi vegetaţiei, conform oamenilor de ştiinţă. Celălalt motiv ţine de schimbările climatice care au adus un volum crescut de precipitaţii musonice în regiune.
Deşertul Thar acoperă o arie de 200.000 de kilometri pătraţi în nord-vestul Indiei şi sud-estul Pakistanului. Deşi alte deşerturi din lume se extind, Marele Deşert Indian se transformă într-un nucleu agricol şi de dezvoltare urbană, fiind cel mai populat deşert din lume cu peste 16 milioane de locuitori.
„Disponibilitatea crescută a apei şi energiei a dus la expansiunea zonelor agricole şi urbane, precum şi la o creştere considerabilă a randamentului recoltelor din această regiune”, a declarat co-autorul acestui studiu, Vimal Mishra, specialist în inginerie civilă la Institutul de Tehnologie din Gandhinagar. „Nu mai există niciun alt deşert în lume care să cunoască în perioada recentă creşteri de urbanizare, agricultură şi volumul de precipitaţii”.
Noul studiu analizează datele satelitare obţinute în intervalul 2001 – 2023. Mishra şi echipa sa au descoperit că în această perioadă de timp deşertul a devenit, în medie, mai verde cu 38%, expansiunea vegetaţiei fiind vizibilă din satelit.
Pentru a înţelege motivele acestei retrageri a deşertului, cercetătorii au examinat şi înregistrările istorice privind expansiunea populaţiei în deşertul Thar, infrastructura de irigaţii şi modelele climatice.
Ei au ajuns la concluzia că procesul de înverzire este determinat în primul rând de volumul crescut de precipitaţii primit de această regiune în sezonul ploios – o creştere medie de 64% – şi în al doilea rând de infrastructura pentru irigaţii care scoate apa din subteran în perioadele când nu plouă.
Autorii susţin că o administrare sustenabilă a resurselor de apă din Marele Deşert Indian poate ajuta această regiune să continue să se adapteze şi să susţină şi mai multă populaţie. De asemenea, importante pentru succesul acestei regiuni aride sunt culturile agricole rezistente la secetă şi energia regenerabilă, mai spun cercetătorii.
