Inteligența artificială (AI), camerele cu termoviziune și fotogramele joacă un rol foarte important în misiunile de căutare și salvare pe munte, a declarat pentru TechRider.ro Ciprian Zamfirescu, Head of Innovation al Vodafone România, în cadrul Conferinței Europene a Salvatorilor pe Pârtiile de Schi, la Sinaia, Cota 2000.
„Inteligența artificială este critică în tot ceea ce facem în acest moment. Dacă vorbim de drone care scanează terenul, dacă vorbim de centrul de analiză date, care se uită în imagini pentru a identifica indicii umane sau inclusiv detectoare de persoane care sunt dispărute sub apă, care folosesc inteligența artificială. Este o unealtă suplimentară, mult mai rapidă, care ne-a ușurat foarte mult activitatea”, a afirmat reprezentantul Vodafone, partener tehnologic al serviciului Salvamont România.
El a precizat că cele mai utile drone din dotarea Salvamont sunt „cele care pot să facă mapping, adică fac scanare de teren, baleiază cu diverse sisteme aria de căutare și apoi captează imagini, fotograme. Ce înseamnă fotograme? Imagini care au coordonate GPS încorporate, foarte utile în a crea o clonă digitală a terenului și o hartă de căutare pentru cei care se află în dispecerat”.
Zamfirescu a explicat că unele dintre dronele utilizate în misiunile de salvare pot efectua zboruri de 45 de minute, care acoperă 25-30 de hectare și pot captura aproximativ 300-400 de fotograme.
După capturează aceste imagini, fotogramele sunt transmise prin rețeaua Vodafone către centrul de comandă, unde intervine inteligența artificială.
„Imaginați-vă că sunteți un dispecer care primește 2000 de fotografii din munte și începe și se uită prin ele în mod manual. La un moment dat nu găsește nimic și îl apucă panica, anxietatea că «dacă am ratat o fotografie, dacă în fotografia numărul 27 s-ar fi găsit cineva» – nu este mulțumit de modul în care a lucrat și cu siguranță va relua acest proces, adică procesul este foarte îngreunat.
Softul, care a fost dezvoltat împreună cu o universitate, ne ajută să găsim acele indicii care țin de viața umană. A fost antrenat cu peste 60.000 de fotograme în diverse ipostaze – oameni pe munte, câini, urme, bocanci, elemente de echipament, tot felul de elemente care n-ar fi trebuit să existe într-un ecosistem natural.
Ce face programul? Ia o fotogramă, o împarte în foarte multe bucățele, ca o ca pe o tablă de șah și fiecare bucățică este comparată cu altceva cu care a fost antrenat.
Dacă există un match, o coincidență, un lucru care seamănă în cele două elemente, cu siguranță se pune un Pin, se arată că s-a identificat un indiciu. Dispecerul are datoria să verifice aceste lucruri pe care programul le-a oferit, să nu cumva să fie un fals pozitiv. Programul este conceput să ne dea toate indiciile (…) pentru că nu vrem să ratăm nimic și să nu lăsăm pe nimeni nu în urmă”, a mai spus oficialul Vodafone.
Fenomenul „frozen fog” și alte provocări în misiunile de salvare
Întrebat care sunt cele mai des întâlnite provocări cu care operatorii Salvamont se confruntă, el a menționat că atât condițiile meteorologice, cât și zonele lipsite de semnal, pot complica operațiunile pe munte.
„Pregătirea misiunii este absolut critică. Vremea poate să fie un factor complicat. Ne pot afecta dronele dacă nu sunt operate cum trebuie și dacă senzorii nu sunt reglați în cel mai optim mod. Piloții sunt responsabili de modul în care se operează drona, nu ne asumăm riscuri inutile, respectăm legislația în domeniu.
„Cel mai complicat fenomen meteo pe care l-am experimentat este «frozen fog»”
Este ceața înghețată care pune gheață de dimensiuni mari direct pe elicele dronelor și îngreunează foarte rău modul în care rotoarele dronelor funcționează. Mai mult de atât, o altă situație este dată de zonele fără semnal, pentru că este aproape imposibil să faci semnal printr-o rețea de telecomunicații cu acoperire 100%. (…) De aceea, am implementat drona care face semnal, pentru a rezolva această problemă”, a mai declarat Ciprian Zamfirescu.
Întrebat cum a evoluat tehnologia de localizare și monitorizare din dotarea Salvamont, el a declarat că resursa umană rămâne „critică” și că dronele „nu vor înlocui niciodată oamenii, dar îi ajută foarte mult”.
„În primul rând, să-și dea seama care este direcția de căutare, să eliminăm zone inutile în care ne-am putea pierde energia și timpul și să ne concentrăm în direcțiile în care chiar există victima pe care nu am reușit prin metodele tradiționale să o găsim.
Astfel, am introdus dronele de căutare și salvare, drone cu inteligența artificială, drone care fac semnal pe munte, drone care au camere cu termoviziune și diverse sisteme cu infraroșu. (…) Avem peste 55 de piloți certificați la Salvamont, peste 200 de drone care sunt operate aproape în fiecare zi pentru a ne ușura activitatea, iar aceste tehnologii ne-au pus într-o zonă foarte avansată la nivel european și internațional.
Dacă luăm exemplul unei drone foarte des utilizate, este o dronă de dimensiuni mici spre medii, care poate fi purtată inclusiv în rucsacul salvatorului, dar care poate să zboare inclusiv în condiții de vreme rea. Este esențială camera cu termoviziune.
Una (o altă dronă – n.red) poate să zboare în vânt de până la 55km/h, în temperaturi minime în jur de -30° și sunt folosite sisteme care coordonează drona și ajută pilotul pentru a-și duce misiunea la capăt. Aceste drone au inclusiv senzori cu infraroșu, speakere, LED-uri, microfoane, pentru a discuta cu victima sau pentru a transmite câteva mesaje, să nu se deplaseze de din locul în care a fost reperată această persoană.
Aceste drone pot să transporte inclusiv echipamente medicale, defibrilatoare, mâncare. Am trimis la un moment dat într-o vale în care era foarte greu să ajungem cu personal uman. Ne-au ajutat foarte mult, ne dau încredere că vom recupera persoanele în viață într-un timp util”, a mai explicat el.
Context
Salvamont România a implementat în premieră, alături de Vodafone România, un sistem inovator de monitorizare a zonelor schiabile și a pârtiilor după lăsarea întunericului, odată ce instalațiile s-au închis. Această inițiativă vine ca răspuns la dorința multor turiști de a experimenta adrenalina și a urca pe pârtii chiar după închiderea programului, dar care se pot afla în dificultate sporită în cazul producerii unui accident, fiind dificil de identificat și salvați.
Sistemul inovator folosește un echipament de tip „Drone in a Box” programat să execute un traseu predefinit de verificare a pârtiilor de schi și a zonelor adiacente a acestora. Acesta este format dintr-o dronă performantă și o cutie specială care asigură alimentare și încărcarea automată a bateriei. Sistemul poate fi programat și controlat de la distanță prin rețele de comunicații mobile 4G / 5G sau conexiuni satelitare (LEO).
Drona este echipată cu multipli senzori care ajută la obținerea unei acuratețe vizuale înaltă și în condiții de vizibilitate redusă:
- Cameră wide RGB cu rezoluție de 48 MP
- 2 Camere cu zoom optic (3x / 7x), amândouă cu rezoluție de 48 MP
- Laser pentru măsurare cu acuratețe pentru cartografiere, până la 1.8 km
- Cameră cu TERMOVIZIUNE Hi-Res
- Lumina NIR (Near-Infrared Light) pentru mediu întunecat până la 100m distanță
Folosind conexiuni mobile Vodafone, drona poate zbura preprogramat, acoperind întregul domeniu schiabil al stațiunii Rânca din Masivul Parâng din jud. Gorj într-o durată de aproximativ 45 de minute. Ea poate decola în 15 secunde și poate ajunge la o altitudine de 100 de metri în mai puțin de 100 de secunde, ceea ce este esențial pentru operațiunile critice în timp util.
În ceea ce privește modul de funcționare, drona are un rating IP55 si poate zbura în condiții meteo diverse, inclusiv in condiții de vânt intens de până la 50 km/h, temperaturi extreme (-30°C și până la 50°C) și altitudini de până la 4500 m.
Un aspect esențial al sistemului este capacitatea de intervenție autonomă, fără a necesita prezența unui pilot pe teren. În funcție de dimensiunea domeniului schiabil se pot folosi mai multe drone astfel încât timpul de căutare să fie foarte mic. Dronele sunt coordonate de la un centru de comandă, unde imaginile colectate de dronă sunt procesate și analizate cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel se mapează fotografiile și se detectează potențiale indicii.
Drona revine la bază în mod autonom, însă în momentul identificării unei persoane, pilotul din centrul de comandă are posibilitatea de a prelua controlul manual, folosind comenzi manuale (e.g. joystick). Un operator poate superviza mai multe sisteme concomitent pentru a analiza în detaliu zonele în care s-au găsit indicii sau potențiale urme ale unor persoane dispărute. În plus, drona poate transporta diverse sisteme payload, precum senzori cu lumină, difuzoare, microfoane și alte echipamente pentru a sprijini misiunile de căutare și salvare. Aceste accesorii potențează capacitatea dronei de a se adapta nevoilor variate ale unei intervenții, inclusiv comunicare cu persoanele aflate în dificultate.
Datorită acestor caracteristici, soluția tehnică implementată oferă cu certitudine intervenția eficientă în cazurile de urgență, asigură patrularea și monitorizarea zonei gestionând foarte bine resursa umană fără a expune salvatorii la riscuri ce pot fi evitate, contribuind astfel la eficiența misiunilor de căutare și salvare.
Această inovație contribuie la scăderea timpilor de patrulare de până la 10 ori, dar mai important este faptul că drona oferă o altă perspectivă, unghi de vizibilitate și acoperire care nu este întotdeauna la îndemâna salvatorilor.
Intervențiile Salvamont
În 2024, în fiecare zi, între 450 și 600 de salvamontiști au fost zilnic la datorie, în cele 140 de baze și posturi Salvamont, pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnă și pe traseele turistice alpine.
Echipele Salvamont au fost solicitate să intervină la 6.509 acțiuni de salvare și de acordare a primului ajutor medical, salvând 7.562 de persoane. Numărul intervențiilor Salvamont crește considerabil în timpul sezonului de iarnă, echipele fiind implicate în 67% mai multe acțiuni de salvare, majoritatea pe domeniile de practicare a sporturilor de iarnă.
Conform datelor centralizate anual de către Salvamont România, numărul persoanelor salvate în ultimii 20 de ani, utilizând soluțiile tehnologice inovatoare dezvoltate ca urmare a parteneriatului cu Vodafone România, depășește 130.000. Mai mult, numărul intervențiilor – peste 110.000 – reflectă o tendință clară de creștere, de la an la an, a numărului de cazuri, dar și a complexității acestora.
Peste 100.000 de români au instalată aplicația Salvamont,dezvoltată cu sprijinul Vodafone, disponibilă în mod gratuit pentru utilizatorii Android și iOS, fiind un ghid complet de informare și orientare montană, dar care oferă, în același timp, și optiunea SOS, prin care utilizatorii au la dispozitie un serviciu de localizare a poziției telefonului prin care dispeceratul Salvamont poate să fie notificat în timp real despre coordonatele acestora în caz de urgență.
- Articol realizat cu sprijinul Vodafone România
