China a aprobat recent construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume, pe râul Yarlung Tsangpo din Tibet. Odată finalizat, va deveni, de departe, cea mai mare centrală electrică de pe planetă. Însă acest proiect ambițios stârnește îngrijorări majore, în special în țările aflate în aval de baraj, India și Bangladesh, acolo Yarlung Tsangpo este cunoscut și sub numele de Brahmaputra, relatează The Conversation.
Acest proiect ambițios readuce în prim-plan tensiunile geopolitice legate de râurile transfrontaliere. Cine deține râul? Cine are dreptul să-i folosească apa? Există obligații internaționale de a nu polua apele comune sau de a menține căile navigabile deschise? Și, mai ales, poate un fermier dintr-o țară aflată la mii de kilometri distanță revendica dreptul asupra unei picături de apă căzute pe un versant din Himalaya?
Până în prezent, nu avem răspunsuri clare la aceste întrebări, ceea ce face ca disputele legate de „drepturile asupra râurilor” să fie greu de soluționat.
Un râu vital pentru sudul Asiei
Yarlung Tsangpo izvorăște din Platoul Tibetan, o regiune esențială pentru stocarea apei dulci, care are un rol major în alimentarea a milioane de oameni din sudul Asiei. Acesta alimentează râuri care sunt surse vitale pentru o mare parte din populația din Asia de Sud-Est, de la Pakistan până la Vietnam.
Totuși, regiunile respective sunt deja expuse unui stres considerabil din cauza schimbărilor climatice. Topirea ghețarilor și modificările în modelele de precipitații riscă să adâncească crizele de apă și să amplifice inundațiile, ceea ce va afecta milioane de oameni în India și Bangladesh.
Construcția unui baraj de asemenea amploare în Himalaya ar adânci aceste provocări. Istoric vorbind, marile baraje din această regiune au dus la perturbarea cursurilor de apă, relocarea oamenilor și distrugerea ecosistemelor fragile. În plus, zona se află pe o fâșie tectonică activă, unde coliziunile dintre plăcile tectonice creează un risc crescut de cutremure și alunecări de teren.
Ce riscuri sunt pentru Brahmaputra?
În aval, Brahmaputra este unul dintre cele mai mari și importante râuri din Asia de Sud. De mii de ani, a fost o sursă vitală de viață, agricultură și civilizație. Este, de asemenea, unul dintre cele mai bogate râuri în sedimente din lume, un factor esențial în formarea unui vast și fertil sistem de deltă.
Dar un baraj de această amploare ar reține o cantitate imensă de sedimente în amonte, fapt care va perturba alimentarea naturală a terenurilor fertile din aval. Rezultatul? Agricultura ar putea deveni mai puțin productivă, un pericol major pentru securitatea alimentară în unele dintre cele mai dens populate regiuni ale lumii.
Zona Deltei Gange-Brahmaputra, unde se află pădurea de mangrove Sundarbans, un sit UNESCO, este deosebit de vulnerabilă. Orice dezechilibru în fluxul de sedimente ar putea accelera eroziunea costieră și ar face zona, deja joasă, și mai expusă creșterii nivelului mării.
Geopolitica râurilor transfrontaliere
Unul dintre aspectele cele mai dificile ale acestui proiect este lipsa unui acord internațional care să reglementeze utilizarea râurilor transfrontaliere precum Brahmaputra. Deși există exemple de succes în alte părți ale lumii, cum ar fi tratatele pentru protecția râului Dunărea, Brahmaputra rămâne un teritoriu nereglementat, ceea ce complică mult gestionarea corectă și echitabilă a apei între China, India și Bangladesh.
Râurile care traversează granițele între state ridică întrebări fundamentale: cine are dreptul să utilizeze apa? Cum se poate asigura o împărțire echitabilă a resurselor? Și, poate cel mai important, ce măsuri trebuie să ia statele pentru a proteja aceste râuri de poluare și pentru a preveni conflictele legate de resurse?
Nevoia unei cercetări mai ample și a unui cadru de reglementare internațional
Cercetările efectuate asupra râurilor transfrontaliere, mai ales în regiunile sudice ale lumii, sunt de multe ori insuficiente. Un studiu recent a arătat că, în timp ce râurile mari din nordul globului beneficiază de mult mai multă atenție și cercetare, râurile mici și mijlocii, care sunt esențiale pentru milioane de oameni din sudul globului, sunt adesea ignorate. În multe cazuri, cercetările sunt conduse de instituții din nordul globului, iar acest lucru afectează rezultatele și soluțiile propuse, lăsând deoparte problemele reale și urgente ale regiunilor sudice.
Pentru a preveni conflictele și a asigura o gestionare sustenabilă a resurselor de apă, este nevoie de o abordare mai incluzivă în cercetarea și reglementarea râurilor transfrontaliere. Este esențial ca statele implicate să colaboreze și să ajungă la acorduri care să protejeze aceste râuri vitale pentru viitorul regiunilor sudice.
Practic, acest proiect ambițios adâncește o problemă mai largă. Anume, cum putem proteja și împărți echitabil resursele vitale ale planetei noastre, în special atunci când acestea sunt esențiale pentru existența unor miliarde de oameni?
