Uniunea Europeană a impus restricții semnificative pentru organizațiile de cercetare chineze, care nu mai pot participa la majoritatea finanțărilor oferite de Horizon Europe, programul de cercetare al UE de 93,5 miliarde de euro (aproximativ 111 miliarde de dolari). Motivul oficial invocat de oficialii UE ar fi protecția tehnologiilor sensibile care pot pune în pericol securitatea regiunii, relatează prestigioasa revistă Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Începând cu acest an, instituțiile chineze sau controlate de China nu mai pot solicita fonduri pentru proiecte în domenii precum inteligența artificială, telecomunicațiile (inclusiv 5G), sănătatea, semiconductori, biotehnologie sau tehnologii cuantice. Universitățile din grupul cunoscut sub numele „Seven Sons of National Defence”, afiliate Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației din China, sunt și ele excluse complet. Totuși, instituțiile chineze pot continua să participe la proiecte legate de climă, biodiversitate, agricultură și alimentație.
Decizia UE reflectă o conjunctură economică și geopolitică delicată
Beatrice Plazzotta, analistă la Comisia Europeană, a explicat recent că decizia UE reflectă o conjunctură economică și geopolitică delicată: „Trebuie să fim atenți la ce facem și cu cine colaborăm”. Protecția proprietății intelectuale se numără printre preocupările majore ale Uniunii.
Guvernele au ridicat probleme legate de transferul tehnologic către China încă de mai mult timp, inclusiv în contextul folosirii tehnologiilor pentru beneficiul armatei chineze. În Statele Unite, Beijingul a fost acuzat de furt de secrete comerciale și obținerea de proprietate intelectuală prin forțarea companiilor străine să colaboreze cu firme locale, acuzații respinse de autoritățile chineze. În Europa, au existat cazuri controversate de colaborare între cercetători europeni și instituții chineze cu legături strânse cu armata.
Beijingul susține inițiative care facilitează „transferul nedorit de proprietate intelectuală”
Documentele Horizon Europe subliniază că Beijingul susține inițiative care facilitează „transferul nedorit de proprietate intelectuală”, cum ar fi strategia „Made in China 2025”, destinată creșterii capacității tehnologice și industriale în AI, robotică sau biotehnologie, precum și politica „Military-Civil Fusion”, care încurajează integrarea inovațiilor științifice în scopuri militare.
Joy Zhang, sociolog la Universitatea Kent, consideră că preocupările UE sunt justificate, dar măsura aplicată este exagerată: „Semnalul este greșit și nu abordează faptul că furtul de proprietate intelectuală este mai frecvent între companii comerciale, nu între cercetători”.
Cercetătorii din afara Chinei trebuie să demonstreze că nicio organizație implicată nu este controlată de China
Programul Horizon Europe, succesorul Horizon 2020, a început în 2021. În trecut, alte țări, precum Marea Britanie și Elveția, au fost excluse temporar din cauza tensiunilor politice, dar ulterior au revenit. UE și China au purtat negocieri din 2019 pentru a defini condițiile colaborării științifice, inclusiv protecția proprietății intelectuale și mobilitatea cercetătorilor. Însă discuțiile au stagnat, iar condițiile pentru inovație nu au fost convenite, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Conform noilor reguli, cercetătorii din afara Chinei care solicită fonduri pentru domenii sensibile, precum tehnologiile cuantice, AI sau semiconductori, trebuie să demonstreze că nicio organizație implicată nu este controlată de China.
Li Tang, cercetător în politici publice la Universitatea Fudan din Shanghai, spune că restricțiile reflectă modul în care colaborarea științifică poate fi influențată de tensiunile geopolitice. În ciuda schimbărilor politice, colaborarea dintre Europa și China continuă la un nivel similar, în parte datorită abordării UE de „știință deschisă”. Totuși, Zhang avertizează că noile restricții pot face China mai reticentă în a partaja date biomedicale cu cercetători internaționali.
