Celebrul primatolog britanic Jane Goodall, ambasadoare a cimpanzeilor şi ferventă susţinătoare a mediului, a murit la vârsta de 91 de ani, a anunţat miercuri institutul său, transmite AFP, citată de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cercetătoarea „a murit din cauze naturale” în timp ce se afla în California, în cadrul unui turneu de conferinţe în SUA, a anunţat Institutul Jane Goodall într-un comunicat pe reţelele de socializare.
Această neobosită cercetătoare, care şi-a consacrat întreaga viaţă studierii marilor maimuţe antropoide şi protejării mediului înconjurător, a revoluţionat modul în care omul îşi înţelege locul pe care îl ocupă în natură.
Primele expediții în Africa
Neobosită, Jane Goodall străbătea planeta pentru a apăra cauza cimpanzeilor, maimuţe pe care a venit să le studieze pentru prima dată în urmă cu peste 60 de ani în Tanzania, pe atunci protectoratul britanic Tanganyika.
Mesager al Păcii pentru ONU începând din 2002, Jane Goodall nu mai petrecea decât câteva săptămâni pe an în Parcul Naţional Gombe din Tanzania, unde şi-a început îndelungata sa carieră ştiinţifică.
Jane Goodall s-a născut la Londra pe 3 aprilie 1934, la doi ani după americanca Dian Fossey, care şi-a dedicat viaţa studierii gorilelor din munţii aflaţi în Congo şi Rwanda.
Secretară de profesie şi naturalistă autodidactă, tânăra britanică a mers pentru prima dată în Africa la invitaţia unor prieteni care deţineau o fermă în Kenya.
În 1957, l-a cunoscut acolo pe curatorul Muzeului Naţional Kenyan, celebrul paleoantropolog Louis Leakey. Acesta i-a făcut o propunere incredibilă: să vină să observe cimpanzeii de pe malurile Lacului Tanganyika, într-un mediu natural apropiat de cel în care au trăit strămoşii noştri îndepărtaţi.
Descoperiri științifice revoluționare
Graţie perseverenţei sale, Jane Goodall a reuşit să se facă acceptată de acei „localnici” foarte discreţi, devenind practic un membru al grupului lor.
Cercetătorii din „şcoala veche” a ştiinţei au fost şocaţi la lecturarea primelor ei rapoarte, unde ea a vorbit despre David Barbă-Gri, Flo, Mike, Mac Gregor şi alţii, în locul unor indivizi identificaţi prin litere şi numere.
A descris în detaliu societatea lor cu raporturi complexe şi a descoperit că cimpanzeii nu erau vegetarieni, ci omnivori.
Observând un cimpanzeu care folosea un băţ pentru a prinde termite, ea a fost prima persoană din lume care a dezvăluit că aceste maimuţe antropoide ştiu să fabrice unelte, o capacitate considerată până atunci ca fiind un apanaj exclusiv al omului.
„Trebuie de acum să redefinim omul, să redefinim uneltele, sau să îl acceptăm pe cimpanzeu ca pe un om”, i-a scris Louis Leakey, care a trimis-o pe Jane Goodall la Universitatea Cambridge, unde aceasta a obţinut un doctorat în etologie, în 1965.
Viața personală și activitatea umanitară
Cu toate acestea, Jane Goodall nu deţinea nicio diplomă universitară. Înaintea ei, doar şapte persoane au putut să sară peste etapele de studiu la prestigioasa universitate britanică.
În 1964, s-a căsătorit cu fotograful olandez Hugo van Lawick, care a imortalizat activitatea ei pentru revistele americane Life şi National Geographic. Cuplul are un fiu, Hugo, căruia ea îi spunea „Grub”.
„La cimpanzei, există o legătură extrem de strânsă între mamă şi copil. Mama se află constant alături de copil, iar eu l-am crescut pe „Grub” în acest fel. Până la vârsta lui de trei ani, nu l-am lăsat niciodată să stea singur pentru o zi întreagă”, a dezvăluit ea.
Cel de-al doilea soţ al ei, Derek Bryceson, directorul parcurilor naţionale tanzaniene, a intrat în viaţa sa în 1973. A murit şapte ani mai târziu din cauza unui cancer.
Activism și moștenire
Personalitate majoră a ştiinţei din secolul al XX-lea, de multe ori recompensată cu premii importante, Jane Goodall a devenit încă din anii 1970 o activistă care susţinea cauza naturii.
În 1977, a înfiinţat institutul care îi poartă numele pentru a gestiona în Africa diverse centre de îngrijire a cimpanzeilor afectaţi de braconaj, apoi „ChimpanZoo”, un program destinat ameliorării condiţiilor de viaţă a primatelor captive, precum şi „Roots and Shoots” în 1991, un program de sensibilizare a tinerilor faţă de cauza mediului.
În 2022, compania Mattel a lansat o păpuşă Barbie cu efigia sa. „Am sugerat de multă vreme că fetele nu vor să fie doar staruri de cinema. Multe dintre ele, la fel ca mine, vor să fie în natură şi să studieze animalele”, a declarat ea la acea vreme.
Într-un articol publicat în Le Monde în timpul pandemiei de COVID-19, Jane Goodall a stabilit o legătură între pandemie şi „lipsa noastră de respect faţă de lumea naturală”.
Vegetariană convinsă, ea a denunţat fără încetare atacurile comise asupra biodiversităţii.
„Ştim ceea ce trebuie să facem. Avem instrumentele necesare. Dar ne lovim de gândirea pe termen scurt a câştigului economic, contrară protejării pe termen lung a mediului”, a declarat ea.
„Nu pretind că sunt capabilă să rezolv problemele lumii. Dar dacă ne uităm la alternativă, care este aceea de a continua să distrugem mediul, suntem condamnaţi”, declara ea pentru AFP în 2024..
