Uniunea Europeană a declarat oficial, marți seară, 20 mai 2025, că noua sa Forță de Reacție Rapidă este complet operațională și pregătită să intervină în situații de criză internațională. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, după o rundă decisivă de consultări cu miniștrii apărării și de externe din cele 27 de state membre, potrivit ArmyRecognition.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
5.000 de militari pentru o Europă mai autonomă
Forța, formată din aproximativ 5.000 de militari, marchează o etapă cheie în ambițiile UE de a acționa autonom și rapid în fața amenințărilor globale, completând capabilitățile NATO și forțele armate naționale.
Concepută în cadrul „Busolei Strategice”, documentul adoptat de Uniune în 2022 ca răspuns la agresiunea rusă asupra Ucrainei, noua capacitate militară este gândită ca un instrument flexibil, modular și reactiv, capabil să intervină în misiuni variate: de la evacuarea cetățenilor europeni din zone de conflict, la sprijin umanitar, intervenții în caz de dezastre și misiuni de stabilizare post-conflict.
Declarația Kajei Kallas: Europa trebuie să poată acționa rapid
„Este o demonstrație clară a voinței noastre politice de a putea acționa în mod coordonat și eficient, atunci când situația o cere”, a declarat Kaja Kallas. „Într-o lume din ce în ce mai instabilă, Europa are nevoie de capacitatea de a reacționa rapid.”
Deși forța atinsese capacitatea operațională completă la începutul acestui an, activarea ei a fost întârziată de lipsa unui acord politic privind regulile de desfășurare. Marți, toate capitalele europene au oferit undă verde finală, ceea ce înseamnă că misiunile viitoare pot fi lansate – însă numai cu acordul unanim al celor 27 de state membre.
Misiuni variate, dar strict reglementate
Potrivit documentelor oficiale, forța va putea fi desfășurată și pentru protejarea infrastructurii critice, sprijinirea instituțiilor internaționale care operează în regiuni instabile sau, în anumite condiții, pentru a ajuta țări partenere confruntate cu crize de securitate. De asemenea, poate contribui la monitorizarea încetării focului în conflictele internaționale. Aceste tipuri de misiuni rămân însă sensibile din punct de vedere politic și juridic, necesitând o bază solidă de consens între statele membre.
Ucraina, linie roșie pentru mulți lideri europeni
Un subiect care continuă să divizeze liderii europeni este eventuala trimitere a forței în Ucraina, într-un rol de monitorizare sau stabilizare. Mai multe țări, inclusiv din flancul estic, se opun unei prezențe militare directe a UE pe teritoriul ucrainean, de teama escaladării conflictului și a unei posibile coliziuni cu Federația Rusă. Discuțiile reflectă dificultățile structurale ale politicii europene de apărare, unde unanimitatea este încă o condiție obligatorie pentru orice intervenție.
Chiar și așa, oficializarea Forței de Reacție Rapidă reprezintă un pas semnificativ spre o Europă mai capabilă să-și gestioneze singură securitatea. Este o decizie cu valoare simbolică și practică, care arată că Uniunea încearcă să-și întărească vocea pe scena geopolitică globală – nu doar prin sancțiuni sau diplomație, ci și prin capacitatea de a interveni acolo unde situația o impune.
Un viitor incert, dar cu o capacitate nouă de reacție
Rămâne de văzut în ce măsură noua forță va putea fi utilizată eficient, având în vedere constrângerile politice și nevoia de consens. Dar, pentru moment, UE a reușit să transforme o idee născută în contextul războiului din Ucraina într-o realitate strategică. Iar acest lucru ar putea schimba fundamental modul în care Europa răspunde crizelor viitoare.
