„Armele cerebrale” sofisticate şi mortale, care pot ataca sau modifica conştiinţa, percepţia, memoria sau comportamentul uman, nu mai sunt doar ficţiune ştiinţifică, susţin doi cercetători britanici, citaţi de The Guardian, transmite News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Armele cerebrale” sofisticate şi mortale, care pot ataca sau modifica conştiinţa, percepţia, memoria sau comportamentul uman, nu mai sunt doar ficţiune ştiinţifică, susţin doi academicieni britanici.
Avertisment din partea specialiștilor britanici
Michael Crowley şi Malcolm Dando, de la Universitatea Bradford, sunt pe cale să publice o carte care, în opinia lor, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume.
În acest weekend, ei se vor deplasa la Haga pentru o reuniune importantă a statelor, susţinând că mintea umană reprezintă o nouă frontieră în război şi că este nevoie de acţiuni urgente la nivel global pentru a preveni transformarea neuroştiinţei într-o armă.
„Sună ca science fiction”, a spus Crowley. „Pericolul este că devine realitate ştiinţifică.”
O nouă carte despre transformarea neuroștiinței în armă
Cartea, publicată de Royal Society of Chemistry, explorează modul în care progresele în neuroştiinţă, farmacologie şi inteligenţă artificială se combină pentru a crea o nouă ameninţare.
„Intrăm într-o eră în care creierul însuşi ar putea deveni un câmp de luptă”, a spus Crowley. „Instrumentele de manipulare a sistemului nervos central – pentru sedare, confuzie sau chiar constrângere – devin din ce în ce mai precise, mai accesibile şi mai atractive pentru state.”
Cartea urmăreşte istoria fascinantă, deşi îngrozitoare, a cercetărilor finanţate de stat în domeniul substanţelor chimice care acţionează asupra sistemului nervos central (SNC).
Istorie întunecată și evoluție rapidă
În timpul războiului rece şi după acesta, Statele Unite, Uniunea Sovietică şi China au „căutat activ” să dezvolte arme care acţionează asupra SNC, a spus Crowley. Scopul lor era de a provoca incapacitarea prelungită a persoanelor, inclusiv „pierderea cunoştinţei sau sedarea sau halucinaţiile sau incoerenţa sau paralizia şi dezorientarea”.
Singura dată când o armă care acţionează asupra SNC a fost utilizată la scară largă a fost de către Federaţia Rusă în 2002 pentru a pune capăt asediului teatrului din Moscova. Forţele de securitate au utilizat derivaţi de fentanil pentru a pune capăt asediului, în care militanţi ceceni înarmaţi luaseră ostatici 900 de spectatori.
Majoritatea ostaticilor au fost eliberaţi, dar peste 120 au murit din cauza efectelor agenţilor chimici, iar un număr nedeterminat au suferit leziuni pe termen lung sau au murit prematur.
O nouă generație de arme neurochimice
De atunci, cercetările au înregistrat progrese semnificative. Cercetătorii susţin că există posibilitatea de a crea arme mult mai „sofisticate şi ţintite”, care ar fi fost de neimaginat în trecut.
„Aceleaşi cunoştinţe care ne ajută să tratăm tulburările neurologice ar putea fi utilizate pentru a perturba cogniţia, a induce conformitatea sau chiar, în viitor, a transforma oamenii în agenţi involuntari”, a declarat Dando.
Ameninţarea este „reală şi în creştere”, dar există lacune în tratatele internaţionale de control al armelor care împiedică combaterea ei în mod eficient, spun ei.
Dando este profesor emerit de securitate internaţională la Universitatea din Bradford şi un expert de renume în domeniul controlului armelor biologice şi chimice. Crowley este cercetător senior onorific invitat la departamentul de studii pentru pace şi dezvoltare internaţională al Universităţii din Bradford.
În acest weekend, cei doi vor călători la Haga, unde un organism internaţional numit Conferinţa Statelor Părţi (CSP) se va reuni pentru cea de-a 30-a sesiune. CSP supraveghează punerea în aplicare a Convenţiei privind armele chimice.
Cartea pledează pentru un nou cadru „holistic de control al armelor”
Cartea pledează pentru un nou cadru „holistic de control al armelor”, în loc să se bazeze pe tratatele existente de control al armelor. Ea prezintă o serie de măsuri practice care ar putea fi luate, inclusiv înfiinţarea unui grup de lucru privind agenţii care acţionează asupra SNC şi agenţii incapacitanti mai largi. Alte propuneri se referă la formare, monitorizare şi definiţii.
„Trebuie să trecem de la o guvernanţă reactivă la una proactivă”, a afirmat Dando.
Ambii recunosc că învăţăm tot mai multe despre creier şi sistemul nervos central, ceea ce este benefic pentru umanitate. Ei au afirmat că nu încearcă să împiedice progresul ştiinţific, ci să prevină intenţiile maligne.
„Acesta este un semnal de alarmă. Trebuie să acţionăm acum pentru a proteja integritatea ştiinţei şi sanctitatea minţii umane”, a afirmat Crowley.
