Calea Lactee, galaxia în care se află și Sistemul Solar, ar putea fi înconjurată de până la 100 de galaxii „fantomă”, atât de palide și mici încât au scăpat până acum de toate telescoapele Pământului. O echipă de cercetători de la Universitatea Durham din Marea Britanie a folosit cele mai avansate supercomputere și modele matematice pentru a le „vedea” în mod indirect, iar concluziile sunt impresionante, anunță ScienceDaily.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Cunoaștem 60 de galaxii care orbitează Calea Lactee, dar simulările noastre arată că ar trebui să fie cu mult mai multe”, spune dr. Isabel Santos-Santos, coordonatoarea studiului.
Universul invizibil de lângă noi
Aceste galaxii-satelit ar fi fost „ciuntite” de gravitația puternică a Căii Lactee, pierzându-și materia întunecată care le susținea forma. Practic, sunt niște „orfani” galactici, rămășițe ale unor galaxii mai mari, care plutesc abia detectabile în apropierea noastră cosmică.
În prezentarea făcută la Reuniunea Națională de Astronomie din Marea Britanie, cercetătorii au explicat cum au combinat simularea Aquarius, cea mai detaliată hartă digitală a unui halou de materie întunecată, cu un model numit GALFORM, care urmărește cum se nasc și evoluează galaxiile în Univers.
Împreună, aceste instrumente au prezis că în jurul Căii Lactee ar putea orbita încă 80–100 de galaxii extrem de mici și greu de detectat.
Ce ne spun galaxiile fantomă despre Univers
Modelul cosmologic folosit de cercetători, numit Lambda Cold Dark Matter (ΛCDM), este teoria dominantă care explică formarea Universului. Dar a fost pus sub semnul întrebării tocmai din cauza faptului că nu găsim destule galaxii-satelit în jurul galaxiilor mari, cum este a noastră. Dacă astronomii vor reuși să confirme existența acestor galaxii fantomă, ipoteza ΛCDM ar primi o validare spectaculoasă.
„Dacă noile telescoape, cum este cel de la Observatorul Rubin, vor reuși să le vadă, ar fi o victorie majoră pentru fizica modernă”, spune profesorul Carlos Frenk, coautor al studiului.
Următorul pas: să le vedem cu ochiul (electronic) liber
Cercetătorii își pun acum speranțele în telescoape de ultimă generație, capabile să detecteze obiecte extrem de slabe. Printre acestea, camera LSST de la Observatorul Rubin tocmai a realizat primele observații, și ar putea fi cheia descoperirii acestor lumi ascunse.
Mai mult, în ultimii ani au fost deja detectate aproximativ 30 de posibile galaxii-satelit noi, foarte mici și slabe. Nu e clar dacă sunt galaxii în toată regula sau doar roiuri dense de stele, dar ele ar putea fi exact tipul de „orfani” anticipați de simulările britanicilor.
