Oamenii de știință încearcă să descopere motivele pentru care bărbații și femeile îmbătrânesc diferit, în speranța de a prelungi durata de viață și de sănătate pentru ambele sexe. O descoperire asupra cromozomului X din creier ar putea explica de ce femeile îmbătrânesc mai greu, transmite News.ro.
Femeile trăiesc mai mult decât bărbații, cu o diferență destul de mare: În Statele Unite, femeile au o speranță de viață de aproximativ 80 de ani, comparativ cu aproximativ 75 de ani pentru bărbați.
Acest lucru este valabil indiferent de locul în care locuiesc femeile, de cât de mulți bani câștigă și de mulți alți factori. Este valabil chiar și pentru majoritatea celorlalte mamifere.
„Este un fenomen foarte robust în întreaga lume, total conservat în caz de boală, în timpul foametei, în timpul epidemiilor, chiar și în perioadele de înfometare”, a declarat dr. Dena Dubal, neurolog și profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), într-un comunicat.
Un nou studiu a găsit dovezi, la șoareci și la oameni, că, pe măsură ce îmbătrânim, cromozomii X „adormiți” pot fi „treziți” în celulele creierului esențiale pentru învățare și memorie.
Influența ignorată a acestei biblioteci genetice ar putea fi un motiv cheie pentru care femeile trăiesc mai mult decât bărbații și prezintă o îmbătrânire cognitivă mai lentă.
„În îmbătrânirea tipică, femeile au un creier care pare mai tânăr, cu mai puține deficite cognitive comparativ cu bărbații”, explică dr. Dubal.
„Aceste rezultate arată că cromozomul X adormit se trezește de fapt târziu în viață la femei, contribuind probabil la încetinirea declinului cognitiv”, a precizat ea.
Oligodendrocite (verde), în hipocampusul creierului de șoarece. Aceste celule se deteriorează adesea în timpul îmbătrânirii. (Gadek et al., Science Advances, 5 martie 2025)
Cromozomul X adăpostește aproximativ 5% din genomul uman și este în mare parte insuficient studiat în ceea ce privește îmbătrânirea creierului, explică dr. Dubal și coautorii săi de la UCSF, conduși de neurologul Margaret Gadek, într-un studiu publicat zilele trecute în revista Science Advances.
Mamiferele de sex feminin posedă doi cromozomi X – câte unul de la fiecare părinte – dar în fiecare celulă a corpului, unul dintre acești cromozomi este tăcut, iar celălalt este activat, la întâmplare.
Cu toate acestea, unele gene selectate de pe cromozomul X pot scăpa de inactivare, iar dovezile sugerează că, pe măsură ce îmbătrânim, tot mai mulți cromozomi X nu mai sunt ținuți în frâu de „ordinele” genetice.
Asta înseamnă că expresia ambilor cromozomi X ar putea determina modul diferit în care creierul masculin și cel feminin îmbătrânc.
Pentru a testa această idee, cercetătorii au investigat celulele cerebrale din hipocampusul feminin, o regiune a creierului puternic implicată în învățare, memorie și procesarea emoțiilor.
Mai întâi, echipa a studiat șoareci cu cromozomi X din două „tulpini” diferite de rozătoare, Mus musculus și M. castaneus. În modelele analizate, cromozomului X din M. musculus i-a lipsit o genă importantă, numită Xist, și astfel nu a putut fi redusă la tăcere ca de obicei.
Asta înseamnă că, la unii dintre urmași, cromozomul X din M. castaneus este întotdeauna cel care este dezactivat, astfel încât, dacă efectele sale genetice apar în celulele creierului, acesta este considerat un „evadat”.
Șoarecii M. musculus XX cu o deleție Xist au fost încrucișați cu șoareci M. castaneus XY. Progeniturile XX fără o deleție Xist au suferit o inactivare aleatorie a cromozomului X. Progeniturile XX cu o deleție Xist adăpostesc un cromozom X activ strict din tulpina M. musculus și un cromozom X inactiv din tulpina M. castaneus.
Folosind secvențierea ARN, cercetătorii au analizat nucleele a 40.000 de celule din hipocampus de la patru șoareci femele tineri și patru șoareci femele bătrâne pentru a afla care cromozom X este activ.
Datele asupra cromozomului X au fost 91,7% M. musculus și 8,3% M. castaneus. Întrucât cromozomul X al M. castaneus trebuia să fie redus la tăcere, acest lucru sugerează că între 3 și 7% dintre genele sale au scăpat cumva de inactivare.
Acest lucru a fost valabil pentru majoritatea tipurilor de celule din hipocampusul șoarecilor, și mai mult în cazul creierelor mai în vârstă. Celulele cele mai susceptibile de a exprima genele din cromozomul X inactiv includ neuronii din girusul dentat, care joacă un rol cheie în memorie, și oligodendrocitele, care susțin formarea conexiunilor neuronale.
Pentru a vedea dacă aceste constatări se extind la creierul uman, cercetătorii de la UCSF au analizat datele publicate anterior privind genele X inactive care se modifică odată cu vârsta în cel puțin unul sau mai multe tipuri de celule cerebrale.
Aproximativ jumătate dintre țintele induse de îmbătrânire identificate pe cromozomul X inactivat au cauzat dizabilități intelectuale umane atunci când au suferit mutații, ceea ce sugerează că un cromozom X inactivat poartă gene îmbogățite pentru factorii legați de cogniție.
Una dintre aceste gene, denumită PLP1, își mărește expresia cu vârsta în special în neuronii, oligodendrocitele și astrocitele din girusul dentat. Gena PLP1 exprimă o proteină implicată în formarea tecii de mielină care înconjoară neuronii și le permite acestora să trimită mesaje mai eficient.
„În paralel cu șoarecii, femeile în vârstă au prezentat o expresie PLP1 crescută în parahippocampus, comparativ cu bărbații în vârstă”, explică autorii.
Creșterea expresiei genei PLP1 la șoarecii masculi și femele a îmbunătățit cogniția în creierul îmbătrânit, respectiv învățarea și memoria la modelele animale. Aceasta ar putea fi o posibilă țintă pentru viitoarele tratamente ale îmbătrânirii creierului.
„Studiul biologiei specifice femeilor este istoric subreprezentat în știință și medicină, dar este esențial și se extinde cu fervoare”, conchide echipa.
„Ce înseamnă activarea cromozomului X în general pentru sănătatea creierului femeilor – sau pentru alte sisteme ale corpului – este acum un domeniu-cheie de investigare.”
Dar motivele pentru care femeile trăiesc mai mult sunt complicate și mai puțin stabilite – iar faptul că trăiesc mai mult decât bărbații nu înseamnă neapărat că trăiesc mai bine.
Conf. univ. dr. Bérénice Benayoun, profesor la facultatea de gerontologie Leonard Davis din cadrul U.S.C., spune că femeile tind să aibă o perioadă de sănătate (numărul de ani sănătoși pe care îi trăiește o persoană) mai scurtă decât bărbații.
Femeile sunt, în general, mai fragile din punct de vedere fizic decât bărbații la bătrânețe; ele sunt, de asemenea, mai vulnerabile, în special după menopauză, la apariția problemelor cardiovasculare și a bolii Alzheimer, în parte pentru că vârsta în sine este un factor de risc pentru aceste afecțiuni, a indicat dr. Benayoun.
Oamenii de știință încearcă să descopere motivele pentru care bărbații și femeile îmbătrânesc diferit, în speranța de a prelungi durata de viață și de sănătate pentru ambele sexe.
„Dacă putem înțelege ce face ca un sex să fie mai rezistent sau mai vulnerabil, atunci avem noi căi, o nouă înțelegere moleculară, pentru noi terapii care ar putea ajuta unul sau ambele sexe să fie mai rezistente”, a declarat dr. Dubal.
Iată ce se știe până acum despre cauzele diferenței de longevitate
Genetica
Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că setul XX de cromozomi sexuali feminini (care, împreună cu alți cromozomi, poartă ADN-ul nostru) poate avea un impact asupra longevității, deși nu este clar exact cum.
De exemplu, un studiu din 2018 efectuat de laboratorul dr. Dubal a analizat șoareci manipulați genetic cu diferite combinații de cromozomi sexuali și organe de reproducere. Cei cu doi cromozomi X și ovare au trăit cel mai mult, urmați de șoarecii cu doi cromozomi X și testicule. Șoarecii cu cromozomi XY au avut o durată de viață mai scurtă.
„Era ceva în legătură cu al doilea cromozom X care îi proteja pe șoareci să nu moară mai devreme, chiar dacă aveau testicule”, a declarat dr. Dubal. „Dacă exista ceva pe acest al doilea cromozom X care era într-un fel un strop din fântâna tinereții?”
Oamenii de știință nu au examinat încă acest lucru la oameni, dar dr. Dubal a spus că faptul că avem aceiași hormoni și cromozomi sexuali, precum și sisteme de reproducere similare, sugerează că rezultatele ar putea fi similare la oameni.
Factorii epigenetici – elemente de mediu sau ale stilului de viață, cum ar fi clima sau stresul cronic, care au un impact asupra genelor care sunt exprimate și asupra modului în care acestea sunt exprimate – pot juca, de asemenea, un rol în durata de viață, mărind sau micșorând disparitățile dintre bărbați și femei, a declarat Montserrat Anguera, profesor asociat de științe biomedicale la Facultatea de medicină veterinară a Universității Pennsylvania, care studiază acest subiect.
Hormonii
Cercetătorii investighează, de asemenea, rolul hormonilor sexuali precum estrogenul în longevitate și sunt interesați în special de efectul pe care îl au asupra sistemului imunitar.
„Există date decente care arată că, cel puțin înainte de menopauză, sistemul imunitar feminin tinde să fie mai bun, mai activ și mai capabil să organizeze răspunsuri”, spune dr. Benayoun.
În general, bărbații „tind să reacționeze mult mai rău la infecții”, ceea ce, la rândul său, le-ar putea scurta durata de viață; de asemenea, ei sunt mai predispuși decât femeile să moară de sepsis, a spus ea.
O analiză din 2017 a constatat că femeile care au intrat la menopauză mai târziu în viață – peste vârsta de 50 de ani – au trăit mai mult decât cele care au început mai devreme. Atunci când nivelul de estrogen scade, cum ar fi în timpul menopauzei, sistemele imunitare ale femeilor par să slăbească. Iar femeile tind să ajungă din urmă (sau să depășească) bărbații în ceea ce privește dezvoltarea bolilor care erau mai puțin frecvente înainte de menopauză, explică dr. Benayoun.
Stilul de viață și comportamentul
Modelele comportamentale joacă un rol cheie în această disparitate. Femeile sunt, în general, mai puțin predispuse decât bărbații să fumeze sau să bea mult – comportamente care contribuie semnificativ la mortalitate, spune Kyle Bourassa, psiholog și membru senior al Centrului pentru studiul îmbătrânirii și dezvoltării umane de la Universitatea Duke.
De asemenea, femeile tind să practice mai multe „comportamente de promovare a sănătății”, cum ar fi purtarea centurii de siguranță sau mersul la medic pentru controale anuale, a indicat dr. Bourassa. În plus, el spune că femeile sunt mai susceptibile decât bărbații să socializeze, protejându-le de efectele dăunătoare ale izolării sociale și singurătății. O analiză din 2023 a constatat că femeile sunt, de asemenea, mai puțin susceptibile de a muri prin supradoză de droguri sau sinucidere.
Factori externi
La un nivel societal mai larg, probleme precum războiul sau violența armată au un impact disproporționat asupra bărbaților, a declarat Naoko Muramatsu, profesor de științe ale sănătății comunitare la Universitatea din Illinois Chicago.
În timpul pandemiei de Covid, bărbații au murit într-o proporție mai mare decât femeile. Cercetările au arătat că bărbații erau mai predispuși să aibă locuri de muncă care îi expuneau la virus, cum ar fi prepararea alimentelor sau construcțiile, sau să fie fără adăpost sau încarcerați, toate acestea afectând ratele mortalității.
În cele din urmă, diferența de durată a vieții este determinată de o combinație a tuturor acestor factori, spune conf. univ. dr. Alan Cohen, profesor de științe ale sănătății mediului la facultatea pentru sănătate publică a universității Columbia. „Există probabil o mie de moduri în care se întâmplă acest lucru”, spune el.
Și chiar dacă avem control asupra unor factori, cum ar fi consumul de alcool, fumatul și dieta, nu este încă clar cât de semnificativ ar fi afectată longevitatea prin schimbarea acestor comportamente, a completat dr. Bourassa, subliniind că este nevoie de studii de control randomizate pentru a separa aceste lucruri.
