O echipă de cercetători de la Universitatea Ohio State a dezvoltat un concept inovator de propulsie spațială care ar putea revoluționa misiunile umane către Marte și alte destinații îndepărtate din sistemul solar. Noul sistem, denumit rachetă termonucleară centrifugă (CNTR), utilizează uraniu lichid pentru a încălzi direct propulsorul, spre deosebire de motoarele nucleare tradiționale cu combustibil solid, informează Interesting Engineering.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit echipei, această tehnologie ar putea dubla eficiența motoarelor nucleare convenționale, reducând totodată riscurile asociate funcționării acestora. „Prototipul CNTR ne împinge literalmente către viitor”, a declarat Spencer Christian, doctorand responsabil de construirea motorului.
Reducerea duratei călătoriei spre Marte
Propulsia nucleară termică câștigă tot mai mult interes pe măsură ce agențiile spațiale caută să trimită oameni înapoi pe Lună și către Marte. Motoarele chimice convenționale, cu tracțiune redusă și consum mare de combustibil, nu sunt practice pentru astfel de călătorii de lungă durată. Astfel, rachetele nucleare ar putea scurta considerabil timpul necesar misiunilor spațiale.
CNTR are un impuls specific de 1800 secunde, comparativ cu 450 de secunde pentru motoarele chimice și 900 pentru motoarele nucleare ale anilor 1960. În acest context, o misiune dus-întors spre Marte ar putea fi realizată în aproximativ 420 de zile, iar o călătorie într-o singură direcție, în condiții sigure, ar putea dura doar șase luni.
Tehnologia ar putea permite, de asemenea, misiuni rapide către planetele exterioare sau obiectele Centurii Kuiper, deschizând noi perspective pentru explorarea științifică a sistemului solar.
Flexibilitate și sustenabilitate
Motorul CNTR nu doar că ar putea accelera călătoriile, dar oferă și flexibilitate în traiectorii și poate utiliza diferiți propulsori, inclusiv amoniac, metan, propan sau hidrazină. Această versatilitate ar putea facilita exploatarea resurselor spațiale și dezvoltarea unei prezențe autonome pe asteroizi sau în Centura Kuiper.
Potrivit cercetătorilor, aceste capabilități ar putea susține chiar și misiuni robotice într-o singură direcție către planetele îndepărtate, precum Saturn, Uranus și Neptun.
Provocări inginerești majore
Deși promițător, conceptul CNTR se confruntă cu numeroase provocări tehnice. Echipa trebuie să asigure stabilitatea pornirii, funcționării și opririi motorului, să minimizeze pierderile de uraniu și să gestioneze potențialele defecțiuni.
Rezolvarea acestor probleme este estimată să dureze până la cinci ani, conform declarațiilor lui Dean Wang de la Ohio State.
Sprijinul NASA
Cercetarea beneficiază de finanțare NASA, ceea ce evidențiază importanța națională a dezvoltării acestei tehnologii avansate de propulsie. Agenția spațială vede în CNTR un pas esențial pentru siguranța și fezabilitatea viitoarelor misiuni umane în spațiu.
Prin implementarea acestei tehnologii, oamenii de știință speră să facă din zborurile interplanetare nu doar o posibilitate, ci o realitate mult mai rapidă și sigură, reducând riscurile pentru astronauți și crescând capacitatea de transport a rachetelor spațiale.
