Peter Jackson, regizorul trilogiilor „Hobbitul” și „Stăpânul inelelor”, face un pas major în carieră și nu doar că promovează interesele unei companii extrem de controversate, Colossal Biosciences, care vinde iluzia unui miracol genetic capabil să readucă la viață zeci de specii dispărute, ci chiar va investi o sumă considerabilă în aceasta.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Maestru incontestabil al artei cinematografiei, și specialist în împachetarea frumoasă și în vânzarea poveștilor, regizorul neozeelandez Peter Jackson a cunoscut un succes fulminat odată cu ecranizarea romanelor lui J. R. R. Tolkien, Stăpânul Inelelor și Hobbitul, dar și cu readucerea „la viață” a faimoasei gorile gigantice, King Kong, în anul 2005.
Că succesul este o amantă înșelătoare s-a dovedit în anul 2018, atunci când mult trâmbițatul proiect al lui Jackson, filmul „Mortal Engines”, la care neozeelandezul a fost scenarist și producător, a cunoscut unul dintre cele mai mari eșecuri din piață din istoria cinematografiei. De atunci, cariera lui Jackson a intrat într-un con de umbră, el fiind implicat doar în proiecte de mică anvergură, însă se pare că nu poate sta foarte mult timp departe de lumina reflectoarelor.
Recent, Peter Jackson, care se pricepe să explice clonarea cam cât se pricepe să explice și procesul ontologic al metempsihozei în gândirea pitagoreică, s-a alăturat unei întregi pleiade de vedete care promovează interesele Colossal Biosciences, companie americană care promite clonarea speciilor dispărute, căci, de la Vespasian citire… „banii nu au miros”.
Ce este Colossal Biosciences și ce promit americanii pe sume uriașe
Colossal Biosciences a luat ființă în septembrie 2021, fondată fiind de geneticianul George Church și antreprenorul Ben Lamm. Ideea principală a start-up-ului american constă în folosirea editării genetice pentru a recrea specii dispărute, cireașa de pe tort fiind reprezentată de clonarea mamuților și, într-un final, a Omului de Neanderthal. Deci, cu scuzele de rigoare, două cireșe, nu doar una.
În primele luni de la lansare, compania a atras fonduri semnificative, 15 milioane de dolari, pentru ca în prezent să se bucure de finanțări de aproximativ 435–437 milioane. Fapt care a ridicat compania la o valoare de 10,2 miliarde dolari.
Tehnologia Colossal se bazează pe CRISPR, inteligență artificială și reproducere asistată biologic, cu scopul de a introduce trăsături genetice ale speciilor dispărute în genomuri ale rudelor apropiate (de ex., ADN de mamut în celule de elefant asiatic) .
Pe scurt, Colossal Biosciences este un startup de biotehnologie finanțat masiv, care promite tehnologii revoluționare pentru readucerea speciilor dispărute. Ce specii? Căci americanii dacă joacă, joacă la nivel macro, nu se opresc doar la niște pârliți de mamuți? Mai tot ce vă trece prin minte. Tigrul tasmanian, păsările dodo, hienele de peșteră, mastodonții, felinele cu colți pumnal, ursul buldog nord-american, elanul irlandez, castorul gigant, rinocerii lânoși, leneșul uriaș, mai nou și păsările moa, precum și zeci de alte specii dispărute.
Probabil, pentru suma corectă, vă pot promite și clonarea dacilor, însă o astfel de inițiativă nu ar avea chiar succesul internațional de piață pe care îl au speciile deja enunțate, deci trebuie să mai așteptăm.
Ce a realizat Colossal Biosciences până acum?
Clonarea mamuților lânoși, capul de afiș al CB, ar trebui să fie finalizată în anul 2027, după declarațiile fondatorilor companiei. Până acum nu au reușit decât clonarea unor… șoareci lânoși. Rezultat prezentat la începutul acestui an, care nu a trecut prin etapele verificărilor academice necesare într-un astfel de caz, și care a fost primit cu o mare doză de scepticism de comunitatea științifică internațională.
Practic, CB a obținut șoareci de laborator cu păr lung, prin intermediul tehnicilor de editare genetică, menite să producă trăsături cât mai apropiate de cele ale mamuților. Geneticienii americani au susținut că au selectat două gene responsabile de pilozitate excesivă și de textura&culoarea părului, precum și o genă asociată cu metabolizarea grăsimilor, identificate în genomul mamuților. Proces pe care cea mai mare parte a comunității științifice l-a catalogat ca o farsă, având în vedere că numărul genelor care ar trebui editate este unul uriaș, multe sunt pierdute definitiv și, chiar și așa… animalul rezultat nu ar avea nimic de-a face cu un mamut veritabil.
La doar o lună după acest anunț, CB a dat o nouă lovitură, prin „clonarea” lupilor teribili, specie de canide dispărută acum circa 10.000 de ani de pe teritoriul Americii de Nord. Cazul, mult mediatizat, a fost aspru criticat și de data aceasta de comunitatea științifică internațională. În procesul de editare genetică, specialiștii CB nu au folosit decât o singură genă din genomul lupilor teribili. Una singură. Din nou, legată de pilozitate și culoarea părului.
Pe scurt, din 14 gene folosite, 13 aparțineau unor lupi cenușii actuali. Iar rezultatul nu reprezintă altceva decât lupi cenușii, modificați genetic, pentru a semăna vag cu rudele lor dispărute.
Povești de adormit copiii
Realitatea, susținută de mare a parte a oamenilor de știință, este că mamuții, precum și celelalte specii dispărute, nu mai pot fi readuși la viață. Genomul unor astfel de specii, dispărute de mii sau zeci de mii de ani, nu este complet. Posibilitatea ca secvențe cheie din ele să lipsească se apropie de 100%. La fel stă situația și cu celulele sexuale, căci acestea nu rezistă pe durate atât de mari de timp.
Pentru a crea o specie viabilă, să spunem mamutul, este nevoie de doi părinți viabili. CB nu a făcut un secret din faptul că va folosi o femelă surogat, din specia elefantului indian (sau un uter surogat creat cu celule stem de elefant indian), în care vor introduce material genetic obținut pe cale artificială. Rezultatul?
În cel mai fericit caz, CB va obține un animal cu doar 1% din ADN-ul unui mamut veritabil. Mai exact, vor avea un elefant indian ceva mai păros, incapabil să reziste la temperaturile la care erau adaptate rudele sale preistorice. Nici nu mai pomenim de faptul că mediul la care se adaptaseră astfel de animale, pur și simplu, nu mai există, iar dispariția sa ar fi putut fi chiar motivul extincției atâtor specii.
Cu păsările, însă, lucrurile sunt și mai complicate. Embrionii lor se dezvoltă în ouă, ceea ce face imposibilă aplicarea metodelor obișnuite de fertilizare in vitro folosite la mamifere. Iar asta o recunosc chiar și cei de la Colossal Biosciences. „Avem în față obstacole științifice majore”, a declarat recent Beth Shapiro, director științific la Colossal, deși tocmai promova cel mai nou proiect CB alături de Peter Jackson.
O iluzie colosală. Jurassic Park-ul lui Peter Jackson, publicitate și clonarea păsărilor Moa
Așa cum subliniam, Peter Jackson se alătură unei pleiade de vedete care au promovat în ultimii ani interesele Colossal Biosciences. Faimosul actor Chris Hemsworth, Paris Hilton, vedeta de fotbal american Tom Brady, Tiger Woods, scriitorul George R.R. Martin și actorii care au jucat în ecranizarea romanelor sale, „Urzeala Tronurilor” șamd., plus o sumedenie de influenceri de top de pe Tik Tok, au făcut o reclamă consistentă pentru Colossal.
Mai mult, Jackson susține că a investit deja 15 milioane de dolari (ceea ce îi invită și pe alții să o facă) în clonarea păsărilor Moa, specie dispărută de păsări uriașe. Colecționar de oase de Moa, regizorul afirmă că deține circa 300-400 de resturi osteologice, pe care le va pune la dispoziția CB pentru recoltarea materialului genetic.
Trecem peste faptul că manipularea oaselor fără echipament steril (mănuși, măști, unelte de laborator) poate introduce ADN uman sau animal contemporan, care se poate amesteca cu fragmentele de ADN vechi, afectând grav rezultatele analizei. Așa cum spuneam, e cert că Jackson nu are o idee foarte clară despre ce înseamnă recoltarea de probe ADN din mostre atât de vechi, cu atât mai puțin despre ce înseamnă clonarea. La fel este și cazul manipulării oaselor în medii necontrolate (cu praf, umiditate, substanțe de curățare), care poate altera compoziția chimică a colagenului, degradând ADN-ul sau blocând extragerea sa.
Grav este că „specialiștii” Colossal îl asigură că mai pot trece un animal pe lista „resurecțiilor” miraculoase, evident, pentru suma corectă. În cazul de față, pentru început, 15 milioane de dolari. Căci, nu mai e un secret, dacă CB se pricepe la ceva, atunci se pricepe de minune la reclamă, la atragerea de fonduri și la a vinde iluzii. Iluzii colosale! Și cam atât.
