O sondă sovietică veche de peste o jumătate de secol este pe cale să revină pe Pământ, într-un final spectaculos și imprevizibil. Este vorba despre Kosmos 482, o sondă spațială lansată de URSS în 1972, care a rămas blocată pe orbită timp de 53 de ani din cauza unei defecțiuni la lansare, relatează LiveScience.
Potrivit specialiștilor, reintrarea necontrolată în atmosferă este așteptată între 8 și 12 mai, sonda urmând să atingă o viteză de aproximativ 240 km/h în coborâre. Cu o greutate de aproape 500 de kilograme și fiind proiectată să reziste presiunii atmosferice de pe Venus, Kosmos 482 ar putea supraviețui intactă reintrării, ceea ce o va transforma într-un adevărat „bolid cosmic”.
O orbită incertă, o zonă de impact uriașă
Deocamdată, nimeni nu poate spune cu exactitate unde va cădea sonda, întrucât traiectoria ei se întinde pe o bandă largă a planetei, între 52° latitudine nordică și 52° sudică. Această zonă cuprinde Statele Unite, aproape întreaga Americă de Sud, Africa, Australia, o mare parte din Europa și Asia, inclusiv marile capitale ale lumii, de la New York și Londra până la Beijing.
Estimările provin de la Marco Langbroek, expert în domeniul monitorizării obiectelor spațiale de la Universitatea Tehnică Delft, care a semnalat recent iminenta reintrare a sondei.
Un risc real, dar extrem de mic
Chiar dacă sună alarmant, probabilitatea ca sonda să lovească o zonă populată este foarte redusă. Mai bine de 70% din suprafața Pământului este acoperită de apă, ceea ce face ca șansa de a cădea în ocean să fie covârșitoare. Iar riscul ca resturile să lovească un om este evaluat la unu la câteva mii, afirmă Jonathan McDowell, astrofizician la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică.
Specialiștii nu vor putea determina cu precizie locul impactului decât în momentul în care sonda va începe efectiv coborârea prin atmosferă, estimată în jurul zilei de 10 mai, cu o marjă de incertitudine de două zile.
Eșecul unui vis sovietic
Kosmos 482 a fost lansată în cadrul programului Venera, o serie ambițioasă de misiuni sovietice destinate explorării planetei Venus. Sonda era „sora geamănă” a Venera 8, care a reușit să assolizeze pe Venus în 1972. Din păcate, din cauza unei defecțiuni la racheta Soyuz, Kosmos 482 nu a reușit să scape de gravitația terestră și a rămas captivă într-o orbită eliptică.
La scurt timp după lansare, sonda s-a separat în mai multe bucăți. Corpul principal s-a prăbușit în atmosfera terestră în 1981, dar capsula de reintrare, partea cea mai rezistentă a misiunii, a rămas în spațiu până astăzi.
O planetă tot mai aglomerată
Kosmos 482 este doar unul dintre sutele de mii de fragmente de gunoi spațial care orbitează Pământul. Potrivit Agenției Spațiale Europene (ESA), există peste 1,2 milioane de obiecte mai mari de 1 cm și aproximativ 50.000 de fragmente mai mari de 10 cm care plutesc în jurul planetei. Iar reintrările necontrolate ale acestor obiecte devin tot mai frecvente, în medie, peste trei astfel de evenimente au loc zilnic, potrivit unui raport recent ESA.
Revenirea spectaculoasă a sondei Kosmos 482 ne reamintește că spațiul din jurul planetei nu mai este un vid curat, ci o orbita aglomerată și imprevizibilă, în care fiecare obiect vechi poate deveni, mai devreme sau mai târziu, o amenințare, fie și una improbabilă.
Adrian, aselenizare înseamnă asolizare pe Lună deci pe Venus nu poate aseleniza nici ateriza. Părerea mea este că e trebuie să-ți mai îmbogățești vocabularul.