Pentru nenumărați părinți și profesori, lupta cu impactul tehnologiei asupra tinerilor s-a rezumat adesea la o luptă cu ceasul. Măsurarea orelor și minutelor petrecute pe TikTok, Instagram sau în jocuri video a devenit principalul indicator al unui potențial pericol. Însă, două studii recente, publicate de JAMA Network, sugerează că această obsesie pentru cantitate este, în cel mai bun caz, incompletă.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Adevăratul risc nu stă în timpul alocat, ci în comportament, o distincție care schimbă fundamental modul în care ar trebui să abordăm sănătatea mintală a adolescenților în era digitală.
Prima piesă a acestui nou puzzle vine din Australia. Un sondaj major realizat de Mission Australia pe aproape 17.500 de tineri cu vârste între 15 și 19 ani a generat o concluzie contraintuitivă: utilizarea moderată a rețelelor sociale, definită ca fiind între una și trei ore pe zi, este asociată cu o stare de bine similară sau chiar superioară celei a tinerilor care le folosesc mai puțin de o oră.
Reprezintă platformele online un spațiu valid pentru suport comunitar?
Acești utilizatori „moderați” au raportat nu doar un sentiment mai mare de control asupra vieții lor, ci și mai puține dificultăți în socializarea față în față. „Se contestă presupunerea că social media este inerent rea,” subliniază Dr. Louise La Sală, cercetător la Orygen și autor principal al studiului. Constatarea sugerează că, pentru mulți tineri, platformele online reprezintă un spațiu valid pentru conectivitate socială și suport comunitar, nu doar o sursă de anxietate.
Doar utilizarea excesivă, de peste trei ore zilnic, a fost corelată în mod constant cu efecte negative, precum sentimente de singurătate și lipsă de speranță.
Dacă studiul australian demontează mitul timpului, o cercetare publicată de Weill Cornell Medicine identifică adevăratul vinovat: comportamentul adictiv. Urmărind aproape 4.300 de copii pe parcursul a șase ani, studiul a analizat nu cât timp petrec pe dispozitive, ci cum o fac.
Rezultatele sunt alarmante: aproape jumătate dintre participanți au prezentat o utilizare „puternic adictivă” a telefoanelor mobile, caracterizată prin nevoia compulsivă de a folosi dispozitivul și incapacitatea de a se opri, chiar și atunci când interferează cu viața de zi cu zi.
Legătura dintre acest tip de comportament și sănătatea mintală este dramatică. Tinerii cu un profil de utilizare adictivă (fie că era vorba de telefoane, social media sau jocuri video) au prezentat un risc de suicid – atât ideație, cât și comportamente concrete – de două până la trei ori mai mare decât grupul cu risc scăzut.
„Nu vă concentrați doar pe timp, concentrați-vă pe comportament”, avertizează Yunyu Xiao, autorul principal al studiului. „Nu este vorba despre câte ore petrece copilul dumneavoastră pe un dispozitiv, ci dacă utilizarea acestuia interferează cu somnul, școala, relațiile sau starea de spirit.”
Educarea tinerilor pentru a recunoaște semnele unei dependențe digitale
Luate împreună, cele două studii trasează o nouă foaie de parcurs. Ele arată că o interdicție generală bazată pe vârstă, precum cea pe care Australia se pregătește să o implementeze, ar putea fi o soluție inadecvată pentru o problemă complexă. O astfel de măsură pedepsește utilizarea moderată și potențial benefică, fără a aborda neapărat comportamentele compulsive la tinerii care depășesc pragul de vârstă.
Prin urmare, eforturile s-ar putea concentra mai eficient pe educarea tinerilor și a părinților pentru a recunoaște semnele unei dependențe digitale, încurajând în același timp o „igienă digitală” sănătoasă.
Conversația trebuie să se mute de la o simplă numărătoare a orelor la o analiză calitativă a modului în care tehnologia este integrată în viața tinerilor, recunoscând că, la fel ca multe alte lucruri, cheia ar putea sta în moderație și conștientizare, nu în abstinență forțată.
