Uniunea Europeană a lansat oficial proiectul NanoIC, cea mai amplă linie-pilot dezvoltată până în prezent în cadrul Actului european privind cipurile. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, proiectul este găzduit de centrul de cercetare IMEC din Leuven, Belgia, și beneficiază de o finanțare europeană de 700 de milioane de euro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Inițiativa reunește institute de cercetare de top din mai multe state membre, inclusiv din România, prin implicarea CSSNT și a Universității Politehnica București.
Valoarea totală a proiectului NanoIC este estimată la aproximativ 2,5 miliarde de euro
Din această sumă, 700 de milioane de euro provin din bugetul Uniunii Europene, alte 700 de milioane sunt asigurate de guverne naționale și regionale, iar restul finanțării este furnizat de parteneri industriali, printre care se numără și ASML, unul dintre liderii globali în echipamente pentru fabricarea cipurilor.
În acest context, Universitatea Politehnica București a devenit unul dintre actorii implicați direct în dezvoltarea viitoarei generații de cipuri europene. În consorțiu se regăsesc, alături de IMEC, și companii-cheie din industrie precum ZEISS, specializată în sisteme optice de înaltă precizie utilizate în procesul de fabricație a semiconductorilor.
Proiectul urmărește dezvoltarea și validarea tehnologiilor care vor sta la baza viitoarelor platforme de calcul utilizate în inteligența artificială, comunicații 6G, centre de date sau aplicații industriale avansate.
Ce înseamnă, concret, contribuția României
„Contribuția Politehnicii București este una strategică și vizează zona de metrologie avansată. Mai exact, domeniul măsurătorilor și caracterizărilor extrem de precise, necesare atunci când structurile analizate au dimensiuni de ordinul nanometrilor sau chiar la scară atomică,” potrivit răspunsurilor transmise către TechRider.ro.
Un prim rol important al universității este pregătirea probelor prin tehnica FIB (Focused Ion Beam). Pe scurt, această metodă permite „decuparea” unor secțiuni ultrafine din structuri semiconductoare, cu grosimi de ordinul zecilor de nanometri, fără a deteriora materialul. Aceste secțiuni sunt apoi analizate prin microscopie electronică de transmisie (TEM), care oferă imagini detaliate ale structurii interne a materialelor.
Această etapă este esențială pentru validarea noilor arhitecturi de tranzistori sau memorii. La dimensiuni sub 2 nm, chiar și deviații minime de structură pot afecta performanța sau fiabilitatea circuitelor, conform declarațiilor furnizate de Universitatea Politehnica București .
Politehnica București contribuie și prin tehnici avansate precum Cryo-TEM și nano-IR AFM. Cryo-TEM presupune analiza probelor la temperaturi foarte scăzute, ceea ce permite investigarea materialelor sensibile la fasciculul de electroni. Printre acestea se numără materialele photoresist utilizate în litografia EUV, procesul prin care se „desenează” circuitele pe wafer, dar și materiale precum oxidul de indiu-galiu-zinc (IGZO), cu potențial pentru arhitecturile 3D-DRAM.
Nano-IR AFM, la rândul său, combină analiza topografică la scară nanometrică cu informații chimice locale, ceea ce permite o înțelegere mai fină a proprietăților materialelor utilizate în cipurile de generație nouă.
Care au fost atuurile care au facilitate cooptarea Politehnicii în acest consorțiu
Universitatea are deja o experiență solidă în proiecte europene din domeniul microelectronicii, după cum reiese din declarațiile oficiale. Politehnica București a fost implicată deja în programele H2020, ECSEL, KDT, CHIPS-JU și Horizon Europe, proiecte europene de top în microelectronică. De asemenea, colaborările anterioare cu IMEC, ASML și ZEISS în proiecte precum PIN3S, IT2 sau MADEin4 au consolidat o relație profesională bazată pe rezultate concrete.
„Din punct de vedere tehnic, Politehnica București are o capabilitate rară în Europa. Ea poate extrage lamele cu grosimi de 20–40 nm din măștile realizate de ASML fără a le compromite și poate realiza măsurători simultane la nivel atomic. Un tip de analiză crucial în evaluarea noilor generații de dispozitive semiconductoare”, se arată în documentul emis către TechRider.
Acces la infrastructură și deschidere europeană
Participarea la NanoIC oferă cercetătorilor, studenților și doctoranzilor români acces la un ecosistem european de design, prototipare și validare pentru tehnologii sub 2 nm. Acest acces include utilizarea de PDK-uri avansate (seturi de reguli și modele pentru proiectarea cipurilor), instrumente integrate de design și facilități de prototipare.
În același timp, Politehnica București va găzdui parteneri europeni interesați de capabilitățile sale metrologice. Un pas care va consolida astfel un schimb bidirecțional de expertiză. În acest moment, afirmă oficiali ai universității, sunt deja deschise oportunități de cooperare pentru studenți și doctoranzi care pot realiza stagii de specializare la IMEC.
NanoIC nu este doar un proiect academic
Proiectul urmărește dezvoltarea unor tehnologii precum tranzistoarele de tip nanosheet și CFET, memorii avansate precum SOT-MRAM sau 3D-DRAM și interconectări electrice și optice inovatoare. Acestea urmează si aduse la un nivel de performanță suficient pentru transferul ulterior către industrie.
„Pentru companiile tech și start-up-urile din România, proiectul deschide accesul la infrastructură de design și prototipare fără a necesita investiții uriașe în echipamente proprii. IMM-urile pot testa și valida concepte folosind tehnologii de ultimă generație, ceea ce poate accelera apariția unor produse competitive la nivel european”, a precizat Universitatea Politehnica București.
În paralel, prin proiectele derulate în cadrul programului IPCEI, în parteneriat cu entități private, Politehnica București urmărește integrarea rezultatelor cercetării în produse și servicii avansate pentru industrie.
Parte dintr-o strategie mai amplă
Tehnologiile sub 2 nm sunt considerate esențiale pentru aplicații precum 6G și inteligența artificială, unde cerințele de performanță și eficiență energetică sunt tot mai ridicate. În cadrul NanoIC, Politehnica București contribuie în primul rând prin expertiza sa în caracterizare și validare structurală la scară atomică, o etapă fără de care dezvoltarea noilor platforme nu este posibilă.
Pe termen mediu, universitatea își propune să valorifice această poziționare pentru dezvoltarea de prototipuri demonstrative și aplicații de cercetare în domenii strategice. Nu este vorba despre producție industrială de cipuri, ci despre consolidarea competențelor în design, integrare și validare.
Implicarea Politehnicii București în NanoIC nu este un pas singular, ci face parte dintr-o strategie mai amplă de susținere a unui ecosistem românesc în domeniul semiconductorilor și microelectronicii.
„Pe scurt, contribuim în primul rând prin expertiza metrologică, dar participarea la NanoIC creează cadrul pentru o implicare mai amplă a universității în ecosistemul european al tehnologiilor sub 2 nm“, după cum reiese din declarațiile oficiale ale universității.
