Microsoft a anunțat că face progrese în dezvoltarea unei noi tehnologii de răcire a microcipurilor, care ar putea crește eficiența energetică a centrelor de date și ar permite dezvoltarea unor cipuri mai puternice. Metoda, denumită microfluidică, presupune circularea lichidului de răcire direct prin canale gravate în interiorul siliciului.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Testele de laborator realizate de companie au arătat că această tehnică poate elimina căldura de până la trei ori mai eficient decât plăcile reci din cupru folosite în prezent. Microsoft a demonstrat deja funcționarea sistemului într-un server care simula o ședință pe platforma Teams, potrivit TheVerge.
„Sperăm să ajutăm la crearea unor cipuri de nouă generație mai eficiente și mai sustenabile în întreaga industrie”, a transmis compania într-o postare pe blog.
În mod obișnuit, centrele de date răcesc cipurile cu ajutorul ventilatoarelor sau, în cazul celor mai performante echipamente, prin plăci reci cu lichid. În aceste sisteme, fluidul nu intră în contact direct cu cipul, ci circulă prin plăci metalice aplicate deasupra lui.
Prin contrast, microfluidica presupune ca lichidul să curgă prin canale foarte fine, cu grosimea unui fir de păr, gravate direct pe spatele cipului. Această abordare elimină straturile intermediare care rețin o parte din căldură și reduce necesitatea ca lichidul să fie răcit la temperaturi foarte scăzute. Potrivit Microsoft, designul canalelor este inspirat din natură, după modelul venelor frunzelor, și a dus la o reducere cu 65% a creșterii maxime de temperatură a unui GPU.
Un beneficiu major al microfluidicii este gestionarea mai eficientă a vârfurilor de cerere. De exemplu, apelurile Teams încep de obicei la ore fixe, ceea ce creează creșteri bruște de sarcină pe servere. În prezent, operatorii de centre de date instalează mai multe servere decât ar fi folosite constant sau apelează la overclocking, riscând supraîncălzirea. Răcirea microfluidică ar putea permite overclocking fără pericolul deteriorării cipurilor.
De asemenea, tehnologia ar putea reduce numărul de servere necesare într-un centru de date și ar permite amplasarea mai densă a echipamentelor. Acest lucru ar scădea atât costurile de construcție, cât și impactul asupra mediului.
Un alt domeniu promițător este arhitectura 3D pentru cipuri, care ar putea depăși limitele actualelor modele aproape plane. Problema majoră pentru aceste cipuri este disiparea căldurii, iar microfluidica ar putea oferi soluția, prin circularea lichidului chiar prin structura tridimensională.
Microsoft nu a anunțat încă un termen pentru implementarea comercială a tehnologiei. Urmează testări suplimentare și adaptări ale procesului de fabricație, precum stabilirea momentului optim pentru gravarea canalelor în cipuri. Un avantaj este că sistemul poate folosi același lichid ca plăcile reci actuale, un amestec de apă și propilen glicol.
Și alte companii lucrează la soluții similare. HP, de exemplu, a primit anul trecut o finanțare de 3,25 milioane de dolari de la Departamentul Energiei din SUA pentru dezvoltarea propriei tehnologii microfluidice.
Husam Alissa, director de tehnologie în divizia Cloud Operations and Innovation a Microsoft, a declarat: „Toate aceste inițiative sunt binevenite și suntem bucuroși să participăm acolo unde putem, pentru a accelera progresul”.
Deși eficiența energetică este esențială pentru reducerea amprentei de carbon, există și riscul fenomenului cunoscut sub numele de paradoxul lui Jevons: pe măsură ce o tehnologie devine mai eficientă și mai accesibilă, utilizarea ei crește, ceea ce poate duce la un impact total mai mare asupra mediului.
Chiar și CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, a comentat anterior despre acest efect, pe care îl consideră un factor în adoptarea rapidă a inteligenței artificiale.
