Scurgerile de informații puteau amenința conclavul. Iată cum s-a asigurat Vaticanul că votul rămâne secret
Vaticanul a implementat măsuri de înaltă tehnologie în timpul votului papal pentru a asigura secretul.
După moartea Papei Francisc, Vaticanul a organizat un nou conclav începand cu data de 7 mai și s-a concluzionat cu alegerea cardinalului american Robert Prevost în funcția de papă, care și-a ales numele Leon al XIV-lea. Iată cum au remediat scurgerile de informații, conform Euronews.
Vaticanul și Sfântul Scaun s-au pregătit pentru sosirea cardinalilor care votează următorul lider al credinței catolice. Organele de urgență și control au lucrat, de asemenea, la acest lucru cu tehnologie de ultimă generație. Nu au împărtășit detalii despre măsurile lor de securitate, dar nu sunt lipsite de experiență în sarcina de a proteja integritatea unor personalități importante în fața riscurilor tehnologice actuale.
Conclavul, care are loc în Capela Sixtină din Roma, a reunit în acest an 133 de cardinali din întreaga lume pentru a determina cine preia conducerea Bisericii Catolice de la Papa Francisc.
Este un proces încărcat de istorie, dar organizatorii săi au trebuit să implementeze soluții complet moderne pentru a preveni infiltrarea influențelor externe în proces sau divulgarea de informații de către mass-media înainte de proclamarea noului papă.
Istoria recentă a măsurilor de secretizare
În 1996, fostul Papă Ioan Paul al II-lea a stabilit reguli care interziceau organizatoarele electronice, radiourile, ziarele, televizoarele și camerele video pentru înregistrare.
Regulile cer, de asemenea, Camerlengo-ului, conducătorul temporar al Bisericii, să efectueze „verificări atente și stricte” cu „persoane de încredere, cu abilități tehnice” pentru a se asigura că niciun echipament audiovizual nu a fost „instalat în secret” pentru a înregistra și transmite către exterior.
În 2005, telefoanele mobile au fost interzise pentru prima dată în timpul conclavului, procesul prin care Biserica Catolică își alege noul papă. Douăzeci de ani mai târziu, după moartea Papei Francisc, procesul electoral a fost din nou în desfășurare. Autoritățile au avut priorități: să protejeze integritatea celor care participă la întâlnire și să se asigure că aceasta se desfășoară în secret strict (sub pedeapsa cu excomunicarea și închisoarea) până la luarea deciziei finale.
Până în 2025, corpul de jandarmerie care păzește Cetatea Vaticanului s-a confruntat cu provocări tehnologice fără precedent în comparație cu alte conclavuri. Printre acestea se numără sisteme de inteligență artificială, drone, sateliți militari, microfoane microscopice, o epidemie de dezinformare și o lume permanent conectată și informată prin intermediul rețelelor de socializare.
Alegerea în 2013 a lui Jorge Mario Bergoglio – numele real al Papei Francisc – ca suveran pontif au oferit câteva indicii despre strategiile riguroase de securitate prezente și la acest conclav.
Bruiere de semnal și verificări ale dispozitivelor
Vaticanul are acces la internet, dar în zonele în care cardinalii locuiesc și votează noul papă, au existat bruiaje de semnal. Tehnologia împiedică comunicarea a două dispozitive între ele prin interferențe de radiofrecvență. Sediul devine un buncăr electronic. Astfel, dacă cineva ar reuși să introducă un microfon, un telefon sau un computer, nu ar putea transmite informații.
O relatare Reuters din 2013 arăta că muncitorii au așezat o „podea falsă” peste plăcile din Capela Sixtină, unde are loc votul, cu bruiaje electronice pentru a bloca orice semnal care iese din capelă.
Un articol din ziarul italian La Stampa, publicat în 2013 , spunea că o cușcă Faraday a fost instalată în jurul Capelei Sixtine pentru a bloca semnalele de la microfoane. Cușca este un ecran metalic care blochează orice radiație electrostatică sau electromagnetică care să pătrundă din sau spre exterior.
Cu toate acestea, posibilitatea ca personalul administrativ sau cardinalii înșiși să introducă tehnologie este mică. Autoritățile inspectează clădirea zile întregi în căutarea microfoanelor sau camerelor neautorizate, verifică fiecare participant permis și verifică din nou participanții.
Folie de confidențialitate la ferestre
Sateliții contemporani sunt capabili să facă fotografii ale fețelor oamenilor din spațiu, în timp ce inteligența artificială poate interpreta mișcările buzelor. Cu toate acestea, deoarece în prezent nu există tehnologie pentru a vedea prin pereți cu o rezoluție atât de mare, cea mai bună strategie împotriva spionajului în conclav este închiderea ușilor și a ferestrelor.
În timpul ședințelor și în dormitoare, alegătorii nu au voie să privească afară. În plus, înainte de sosirea cardinalilor, personalul Vaticanului plasează o folie opacă peste ferestre, astfel încât niciun jurnalist, satelit sau dronă să nu poată face fotografii ale interiorului.
Vaticanul în carantină
Vaticanul acoperă doar 0,44 kilometri pătrați. Este cea mai mică națiune din lume ca suprafață. Până în 2018, avea 650 de camere video care îi monitorizau străzile dintr-un centru de comandă subteran. În plus, Jandarmeria Vaticanului, care funcționează ca o forță de poliție convențională, și Garda Elvețiană Pontificală, care acționează ca o armată, se află în interiorul teritoriului. În timp ce în fotografii par să poarte costume antice și halebarde, acest din urmă grup are personal înalt calificat, cu arme grele, cum ar fi mitraliere, puști și explozibili.
Zonă de interdicție aeriană și măsuri anti-drone
Pentru înmormântarea Papei Francisc, ziarul italian Corriere della Sera a relatat că autoritățile italiene aveau la îndemână arme „bazooka”, „gata să neutralizeze orice dronă care ar putea apărea” deasupra Romei. Aceasta în cazul în care dronele ar încălca un ordin de interdicție aeriană deja în vigoare.
Ziarul a indicat, de asemenea, că tehnologia anti-drone urma să fie utilizată împreună cu tehnologia terestră, cum ar fi sistemele de bruiaj ale computerelor pentru a perturba frecvențele și comunicațiile telefonice.
Un vechi jurământ de păstrare a secretului
O altă strategie anti-scurgeri de informații este reprezentată de mai multe jurăminte pe care cei implicați trebuie să le depună.
Personalul, oficialii și membrii conclavului trebuie să declare cu câteva zile înainte de a intra în conclav că „promit și jură… [să] nu folosească niciun fel de emițător sau receptor sau orice echipament fotografic”, nici măcar după alegerea noului papă, cu excepția cazului în care li se acordă „o permisiune specială și o autorizație explicită” în acest sens.
Un jurământ similar de secret este depus în timpul primei întâlniri a conclavului, unde promit să „mențină secretul scrupulos cu privire la tot ceea ce se discută în cadrul întâlnirilor cardinalilor, fie înainte, fie în timpul conclavului și cu privire la tot ceea ce are legătură în vreun fel cu alegerea Pontifului Roman”.
În timpul conclavului, electorilor nu li se permite să trimită scrisori, scrieri sau orice altceva tipărit colegilor lor cardinali, nici în afara acestuia. Participanții la Conclav nu au acces nici la ziare în timp ce discuțiile au loc.
Oricine încalcă jurăminte se confruntă cu excomunicarea imediată din partea Scaunului Apostolic. Depunerea jurământului nu înseamnă totuși că informațiile despre proces nu vor mai fi divulgate.
În 2005, un cardinal german a divulgat presei germane informații despre alegerea lui Joseph Ratzinger pentru funcția de papă, astfel încât mass-media să poată relata despre alegere înainte ca protodiaconul să poată rosti declarația obișnuită „Habemus papam” – „avem un papă”.
