Cei mai bogați 10% din populația lumii sunt responsabili pentru două treimi din încălzirea globală produsă începând cu anul 1990, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Climate Change. Conform cercetătorilor, aceștia au contribuit disproporționat și la agravarea fenomenelor climatice extreme, precum valurile de căldură și secetele, în special în regiunile tropicale vulnerabile.
Studiul, realizat de o echipă internațională de oameni de știință care a folosit modele economice și climatice avansate, a urmărit contribuția diferitelor categorii de venit la emisiile de gaze cu efect de seră și impactul acestora asupra unor evenimente climatice rare, dar devastatoare.
Rezultatele sunt clare, cei mai bogați 1% dintre locuitorii planetei au generat de 26 de ori mai multe emisii decât media globală, în ceea ce privește valurile de căldură extreme, și de 17 ori mai multe emisii asociate cu secetele din Amazon.
Emisiile nu sunt abstracte, ele provin din alegeri individuale
„Impactul extrem al climei nu este doar rezultatul unor emisii globale abstracte. Putem să-l legăm direct de stilul nostru de viață și de alegerile de investiții, care, la rândul lor, sunt legate de avere”, afirmă Sarah Schöngart, autoarea principală a studiului și cercetătoare la ETH Zurich.
Inegalitatea climatică, o provocare pentru politicile publice
Studiul oferă un argument puternic pentru politicile climatice direcționate către marii emițători individuali, în special în țările dezvoltate. Doar emisiile celor mai bogați 10% din SUA și China au dus la o creștere de două până la trei ori a valurilor de căldură în regiunile cele mai vulnerabile ale lumii.
Prin contrast, dacă întreaga populație globală ar fi avut o amprentă de carbon similară cu cea a celor mai săraci 50%, încălzirea suplimentară de după 1990 ar fi fost aproape inexistentă.
Nu doar consumul personal, ci și investițiile contează
Cercetătorii atrag atenția și asupra rolului investițiilor financiare ale elitelor globale. „Nu este vorba doar de consumul personal, ci și de modul în care sunt direcționați banii, în ce industrii, ce proiecte susțin, cât de poluante sunt portofoliile lor”, explică Carl-Friedrich Schleussner, coautor și expert în impact climatic la Institutul Internațional pentru Analiză Aplicată a Sistemelor (IIASA).
Taxarea marilor poluatori, o soluție justă și eficientă
Potrivit autorilor, aceste date ar trebui să conducă la politici fiscale și climatice care să vizeze responsabilizarea marilor poluatori individuali.
Taxarea proporțională a emisiilor provenite din consum și investiții ar putea reduce daunele viitoare, ar susține adaptarea în țările afectate și ar crește acceptarea socială a măsurilor ecologice.
O lume mai echitabilă înseamnă și o planetă mai stabilă
„Acțiunea climatică care ignoră rolul disproporționat al celor mai bogați ratează una dintre cele mai puternice pârghii pe care le avem pentru a reduce daunele viitoare”, avertizează Schleussner.
Cercetarea sugerează că o mai bună corelare între responsabilitatea climatică și nivelul real al emisiilor este esențială nu doar pentru încetinirea încălzirii globale, ci și pentru o lume mai echitabilă și mai rezilientă în fața crizelor viitoare.
