Pe lângă evoluția spectaculoasă a numărului de prosumatori, tranziția energetică în România presupune și identificarea unor soluții regenerabile accesibile, promovarea inovației și consolidarea educației energetice în rândul populației.
Alexandru Mureșan, lector universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și CEO Renergia, a analizat într-un interviu pentru TechRider.ro provocările și direcțiile strategice necesare pentru un viitor sustenabil.
„Cele mai accesibile (soluții – n.r) din perspectiva tehnică și financiară sunt panourile fotovoltaice și capacitățile de stocare”. El atrage atenția asupra unei practici frecvente în rândul prosumatorilor: utilizarea rețelei naționale drept un „acumulator infinit”. „Această paradigmă se va schimba, pentru că capabilitățile tehnice ale rețelei sunt limitate, iar modernizarea acestora este un proces complex și de durată”, subliniază el.
În acest context, optimizarea autoconsumului devine esențială. „Un prosumator va fi obligat să își maximizeze nivelul de autoconsum, iar acest lucru se poate realiza prin corelarea comportamentului de consum cu producția proprie sau prin stocarea energiei excedentare.”
Totodată, Mureșan anticipează dezvoltarea tehnologiilor fotovoltaice integrate în clădiri (Building Integrated PV Systems) și apariția unor soluții digitale avansate: „Asistenții AI pentru management energetic, eficiență și mentenanță predictivă vor deveni indispensabili în contextul creșterii complexității locurilor de consum.”
Pompele de căldură se numără și ele printre soluțiile tot mai populare în România. „Piața pompelor de căldură rezidențiale a crescut cu peste 50% anul trecut”, a precizat Mureșan, adăugând că tehnologia este comercial matură. În cercetare se află și modele de foarte înaltă temperatură, adaptate pentru radiatoare vechi, precum și mini-pompe compacte pentru apartamente.
Accesarea fondurilor pentru tehnologii verzi nu este, în opinia sa, blocată de birocrație în faza de aplicare. „Nu există capcane birocratice în procesul de aplicare. Într-adevăr, implementarea proiectelor este anevoioasă în unele cazuri, dar în acel moment aplicantul deja a semnat contractul de finanțare.” Recomandarea sa este clară: „Colaborați cu firme specializate pe domeniul de interes al fiecărui proiect. De foarte multe ori, proiectele sunt respinse din cauza unor erori care apar din lipsă de experiență sau profesionalism.”
În ceea ce privește informarea corectă, Mureșan atrage atenția asupra alegerii selective a informației: „De multe ori alegem informația care ne place, și nu care reprezintă realitatea.” În acest sens, recomandă surse precum universitățile, centrele de cercetare și profesioniștii cu experiență verificabilă.
Combaterea dezinformării este un alt punct sensibil. „Domeniul energetic este extrem de complex și pentru a înțelege fenomenul la nivel macro este necesar un bagaj relevant de cunoștințe tehnice și economice.”
Mureșan clasifică dezinformarea în două mari categorii: „dezinformarea din culpă” – legată de sindromul Dunning-Kruger, și „dezinformarea premeditată”. Cea mai eficientă metodă de combatere, spune el, este implicarea directă a consumatorilor: „Cel mai eficient proces didactic este atunci când studiul de caz ne implică în mod direct”.
Pe tema funcționării pieței de energie, el clarifică faptul că, „în contextul actual, modul de funcționare al pieței din România nu afectează prețul final din factură pentru mediul rezidențial”.
Totuși, el anticipează schimbări majore odată cu eliminarea plafonării și introducerea unui sistem de tarifare dinamică. „Vom învăța să devenim mai eficienți și să consumăm energie într-un mod mai responsabil”, afirmă el, explicând că tariful dinamic ar reflecta variațiile reale din piață și gradul de încărcare al rețelei.
Întrebat dacă rețeaua electrică din România este pregătită pentru o creștere semnificativă a prosumatorilor, Mureșan este rezervat: „Aceasta este o întrebare care ar trebui adresată operatorilor de rețea, ei au informații actualizate”.
Printre obstacolele care încetinesc tranziția energetică în România, Mureșan menționează lipsa culturii energetice, situația economică și rezistența la schimbare.
„Tranziția energetică necesită investiții, iar de multe ori resursele financiare nu sunt disponibile. Chiar dacă sunt, tehnologiile nu sunt înțelese pe deplin de consumatori”. El consideră esențială implicarea activă a tuturor actorilor și adaptarea la noile realități: „Toate tipurile de consumatori trebuie să învețe să funcționeze în comunități de energie. Toate aceste aspecte implică schimbare, iar, cu riscul de a mă repeta, schimbarea implică rezistență.”
Referindu-se la rolul bateriilor în anii următori, Alexandru Mureșan afirmă: „Tehnologiile de stocare fac parte din câmpul lexical al tranziției energetice”.
Variabilitatea surselor regenerabile creează decalaje între producție și consum, care pot fi echilibrate prin trei soluții: „1) modificarea comportamentului de consum, 2) stocarea surplusului de energie în capacități de stocare și 3) implementarea comunităților de energie care să includă consumatori rezidențiali și comerciali.”
În ceea ce privește motivația adoptării unui stil de viață sustenabil, Mureșan consideră că „nu ar trebui investit efort pentru a convinge oamenii să adopte soluții verzi, ci mai degrabă să investim în tehnologii eficiente și cazuri de bune practici”. El subliniază importanța politicilor publice bazate pe încurajare: „Legislația ar trebui să creeze mecanisme de recompensă pentru cei care depun eforturi în direcția tranziției verzi, dar atenție, eforturile trebuie să fie ancorate în fezabilitate economică și rațiune”.
De asemenea, promovează ideea democratizării sistemului energetic prin implicare directă. „Procesul didactic este cel mai eficient când studiul de caz ne include sau ne afectează în mod direct.” Ca exemplu, el menționează programele de tip „Demand and Response”, care oferă stimulente pentru reducerea consumului în orele de vârf.
Pentru cei care rămân sceptici în privința tranziției energetice, Alexandru Mureșan propune o schimbare de perspectivă: „Să privim lucrurile dintr-o perspectivă pe termen lung, care include și disponibilitatea resurselor”. Combustibilii fosili sunt, spune el, „o sursă finită de energie, mai ales în Europa”. Într-un context geopolitic volatil, „Europa trebuie să folosească resursele pe care le are la dispoziție, reducându-și astfel dependența față de actori străini”. Soluția? „Soarele și vântul sunt surse de energie disponibile și regenerabile”. În calitate de cadru didactic și profesionist activ în domeniu, Mureșan subliniază: „Rolul nostru nu este de a convinge oamenii, ci de a-i inspira să ia anumite decizii.”
Urmărește TechRider.ro pentru interviul integral. Prima parte a interviului o găsiți aici.
