Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025 a fost acordat cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru descoperirile lor fundamentale privind toleranța imună periferică, un mecanism esențial care împiedică sistemul imunitar să atace propriul corp, se arată pe site-ul oficial al Institutului Nobel.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cum funcționează sistemul imunitar
Sistemul imunitar ne protejează zilnic de mii de microbi diferiți, care încearcă să invadeze organismul. Aceștia au forme variate și uneori se aseamănă cu celulele umane, creând un „camuflaj” natural.
Descoperirile laureaților Nobel au clarificat modul în care organismul identifică ce trebuie atacat și ce trebuie apărat, prin identificarea celulelor T reglatoare, adevărații „gardieni” ai sistemului imunitar. Aceste celule previn atacurile împotriva propriilor țesuturi, și previn bolile autoimune.
Pionieri în imunologie
Shimon Sakaguchi a făcut prima descoperire majoră în 1995, atunci când a demonstrat că toleranța imună nu se dezvoltă doar în timus (glandă limfatică și endocrină situată în spatele sternului, în cavitatea toracică, care joacă un rol vital în dezvoltarea sistemului imunitar), așa cum se credea anterior, ci există și mecanisme periferice necunoscute până atunci.
În 2001, Mary Brunkow și Fred Ramsdell au descoperit că o mutație a genei Foxp3 explică vulnerabilitatea unei tulpini de șoareci la bolile autoimune și au arătat că mutațiile omoloage în oameni duc la boala IPEX (afecțiune genetică rară, fatală, care provoacă un sistem imunitar dereglat, ce atacă propriile țesuturi ale organismului).
Două ani mai târziu, Sakaguchi a arătat că Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor T reglatoare, identificate de el anterior.
Impactul asupra medicinei moderne
Descoperirile cercetătorilor au deschis calea studiului toleranței periferice și au influențat dezvoltarea tratamentelor pentru boli autoimune, cancer și transplanturi. Mai multe terapii bazate pe aceste descoperiri sunt în prezent testate în studii clinice, cu potențialul de a transforma abordarea medicală a unor afecțiuni grave.
Olle Kämpe, președintele Comitetului Nobel, a subliniat că aceste descoperiri „au fost decisive pentru înțelegerea modului în care funcționează sistemul imunitar și pentru prevenirea bolilor autoimune severe”.
