Submarinul sovietic K-278, cunoscut sub numele de Komsomoleț, continuă să elibereze materiale radioactive încă din momentul scufundării sale, în 1989, deși torpilele cu focoase nucleare par să fi rezistat până acum procesului de coroziune, potrivit informațiilor transmise de Mediafax.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Intrat în serviciu în 1983, Komsomoleț era considerat o realizare de vârf a marinei sovietice. Construit cu un dublu corp din titan, submarinul putea atinge adâncimi record. Reactorul său nuclear, alimentat cu plutoniu, îi oferea o autonomie de ani de zile, iar arsenalul includea zece torpile convenționale și două cu focoase nucleare.
Epava se află la o adâncime de aproximativ 1.667 de metri
Pe 7 aprilie 1989, în Marea Norvegiei, un incendiu izbucnit într-un compartiment tehnic s-a extins rapid prin sistemele de ventilație. Echipajul a fost nevoit să aducă submarinul la suprafață, însă acesta s-a scufundat ulterior în apropierea insulei Bjørnøya, din arhipelagul Svalbard. În urma tragediei, 42 de membri ai echipajului și-au pierdut viața, majoritatea din cauza temperaturii extrem de scăzute a apei, și doar 27 au supraviețuit.
Astăzi, epava se află la o adâncime de aproximativ 1.667 de metri și continuă să reprezinte un potențial risc radiologic, potrivit unui studiu recent. Cercetările arată că, în urma deteriorărilor produse în momentul scufundării, materialul nuclear ar fi intrat în contact cu apa de mare.
Niveluri de radioactivitate de sute de mii de ori peste valorile normale
Imediat după accident, autoritățile sovietice au desfășurat mai multe misiuni de inspecție cu submersibile, încercând să limiteze riscurile. Fisurile din zona compartimentului torpilelor au fost sigilate, iar tuburile de lansare au fost închise folosind plăci de titan.
Analizele recente indică faptul că structura submarinului este în mare parte intactă, însă există degradări importante în zona provei și a compartimentului torpilelor. Cercetătorii nu au identificat urme de plutoniu utilizabil pentru arme nucleare în probele de apă sau sedimente.
Cu toate acestea, măsurătorile efectuate în apropierea unui tub de ventilație au relevat niveluri ridicate de radioactivitate, de sute de mii de ori peste valorile normale din Marea Norvegiei, generate de izotopi precum stronțiu-90 și cesiu-137.
Epave precum Komsomoleț rămân surse punctuale de risc
În ceea ce privește impactul asupra mediului marin, specialiștii susțin că, deocamdată, nivelurile detectate nu par să afecteze semnificativ organismele vii din zonă. De altfel, epava este deja acoperită de o peliculă de organisme marine, semn că ecosistemul local s-a adaptat parțial.
Totuși, cercetătorii avertizează că degradarea treptată a combustibilului nuclear din reactor ar putea duce, în timp, la eliberări suplimentare de material radioactiv.
Radioactivitatea din oceane nu este un fenomen nou, mare parte provine din testele nucleare din secolul trecut și din activități industriale, însă epave precum Komsomoleț rămân surse punctuale de risc.
În prezent, torpilele nucleare par să fie în continuare bine izolate, datorită sigilării cu titan. Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că situația trebuie monitorizată constant, pentru a evalua evoluția acestui „pericol din adâncuri” și eventualele riscuri pe termen lung.
