CEO-ul OpenAI, Sam Altman, prefigurează o schimbare profundă în relația dintre om și inteligența artificială. Într-un eseu publicat marți, intitulat „The Gentle Singularity”, Altman afirmă că anul 2026 ar putea marca momentul în care sistemele AI vor începe să formuleze „intuiții originale”, idei noi, neașteptate, generate fără intervenție umană. Deși formularea este vagă, ea pare să indice o nouă direcție strategică a OpenAI, orientată spre crearea de modele capabile nu doar să analizeze date, ci și să contribuie activ la procesul de descoperire științifică, anunță TechCrunch.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Este o temă recurentă în discursul lui Altman, care de ani buni alternează promisiuni spectaculoase despre apropierea inteligenței artificiale generale (AGI) cu apeluri la prudență. De data aceasta, însă, semnalele sunt clare: după ce în ianuarie a prezis că 2025 va fi „anul agenților AI”, predicție urmată de lansarea instrumentelor Operator, Deep Research și Codex, Altman pare să anunțe o nouă etapă, în care AI-ul ar putea contribui cu idei proprii la cunoașterea științifică.
Această direcție este susținută și de declarațiile recente ale altor lideri OpenAI
Greg Brockman, președinte și cofondator al companiei, a spus în aprilie că modelele de tip o3 și o4-mini sunt primele care au fost folosite de cercetători pentru a genera idei utile. Eseul lui Altman pare să confirme că miza următoare este dezvoltarea unor sisteme care să producă ipoteze originale și descoperiri autentice.
Competiția în acest domeniu este intensă. În mai, Google a publicat un studiu despre AlphaEvolve, un agent AI care ar fi reușit să formuleze soluții inovatoare la probleme matematice complexe. Startup-ul FutureHouse, susținut de fostul CEO Google Eric Schmidt, susține că sistemul său AI a realizat o descoperire științifică veritabilă. Anthropic, un alt jucător major din domeniu, a lansat un program de susținere a cercetării științifice asistate de AI.
Impactul potențial este uriaș
Dacă aceste promisiuni se vor concretiza, ele ar putea transforma radical știința, automatizând una dintre cele mai creative etape ale cercetării, generarea de întrebări și ipoteze. Impactul potențial este uriaș, de la descoperirea de medicamente și materiale noi până la accelerarea progresului în fizică fundamentală sau biologie.
Totuși, nu toți specialiștii sunt convinși că AI-ul este capabil, în acest moment, să formuleze idei cu adevărat originale. Thomas Wolf, director științific al Hugging Face, a scris recent că modelele actuale de inteligență artificială nu pot pune întrebări cu adevărat relevante, o condiție esențială pentru inovație științifică.
La rândul său, Kenneth Stanley, fost cercetător OpenAI, susține că modelele existente nu pot genera ipoteze originale. Acum, Stanley coordonează Lila Sciences, un startup care a atras 200 de milioane de dolari pentru a crea un laborator AI dedicat tocmai acestei provocări.
Predicțiile lui Altman par mai degrabă planuri anunțate public decât simple speculații
Dificultatea constă, spun cercetătorii, în definirea creativității din perspectivă computațională. O ipoteză originală nu este doar neașteptată, trebuie să fie și interesantă, relevantă, plauzibilă. Iar asta presupune ca AI-ul să aibă o formă de „intuiție” asupra ceea ce merită explorat, o abilitate încă inexistentă în modelele actuale.
Cu toate acestea, dacă ne uităm la istoricul declarațiilor lui Sam Altman, predicțiile sale par mai degrabă planuri anunțate public decât simple speculații. Rămâne de văzut dacă anul 2026 va aduce, într-adevăr, prima generație de AI cu idei proprii, dar, odată cu acest eseu, direcția în care se îndreaptă OpenAI pare deja stabilită.
