De la criza datoriilor publice din 2008, Grecia încearcă să-și redreseze finanțele și să-și recâștige lichiditățile. Țara poate conta acum pe inspectori fiscali 2.0, echipați cu drone, date și tehnologii de ultimă generație pentru a urmări frauda și a securiza veniturile publice, scrie BFM TV.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Într-un sediu nou-nouț din Atena, Autoritatea independentă pentru veniturile publice din Grecia monitorizează îndeaproape ecranele sale. Pe pereți, se derulează în timp real fluxuri de date, drone și camere instalate în toate colțurile țării: porturi insulare, cluburi de noapte, silozuri de cereale sau benzinării. Inspectorii vânează frauda fiscală grație big data, inteligenței artificiale și controalelor țintite, într-o adevărată revoluție digitală a colectării impozitelor.
Mult timp sinonim cu ineficiența, sistemul fiscal elen a devenit „un model în Europa”, relatează AP. Pentru a înțelege de ce Grecia mizează astăzi pe acest dispozitiv „futurist”, trebuie să ne întoarcem cu aproape douăzeci de ani în urmă. Criza financiară mondială din 2008 a lovit o țară deja fragilizată de o îndatorare masivă și un deficit bugetar scăpat de sub control. La apogeu, datoria atingea aproape 177% din PIB (la sfârșitul anului 2014), iar deficitul depășea 13%.
Atena a pierdut accesul la piețele financiare și a fost nevoită să accepte trei planuri de salvare din partea Uniunii Europene și a FMI. În schimb: o austeritate de o brutalitate rară, constând în reduceri bugetare, creșteri de impozite și un șomaj record. După aproape un deceniu de recesiune și manifestații de masă, Grecia a ieșit din programele de ajutor în 2018.
Inspectorii fiscali 2.0
Dar țara poartă încă cicatricile adânci ale acestei încercări. Iar transformarea sa fiscală se explică printr-o strategie asumată: utilizarea tehnologiei pentru a strânge ochiurile plasei. La sediul Autorității, se urmăresc pe ecran inspecțiile în curs, fluxurile de drone care acoperă diverse site-uri și activități, precum și înregistrările în direct ale rezervoarelor de combustibil ale navelor sau mișcările camioanelor de livrare a fructelor.
„Am lucrat sistematic de-a lungul anilor, cu devotament. Am trecut de la o situație fără date la una cu megadate”, a declarat Giorgos Pitsilis, guvernatorul autorității fiscale, pentru Associated Press.
Pe teren, tehnologia se traduce prin metode de control inedite. Inspectorii compară acum chitanțele de la casele de marcat, tranzacțiile bancare și chiar activitatea telefoanelor mobile cu imaginile filmate de drone. Aceste date încrucișate permit detectarea rapidă a neconcordanțelor și identificarea fraudatorilor. Rezultatul: vânzări ascunse detectate în câteva ore, raiduri țintite și venituri fiscale în puternică creștere.
Operațiuni fără precedent
Anumite intervenții rămân în memoria colectivă. În cadrul unei operațiuni numite simplu „Saturday Night Fever”, agenții au comparat comenzile unui club de noapte cu facturile emise, descoperind vânzări masive nedeclarate. În câteva zile, veniturile oficiale ale localului… s-au dublat.
Acest tip de raiduri ilustrează noua eficacitate a unui sistem fiscal care, perceput mult timp ca fiind laxist, se dorește acum redutabil. Autoritățile fiscale estimează că o integrare mai profundă a inteligenței artificiale în sistemele de gestionare fiscală până în 2026 ar putea favoriza accelerarea acestui proces.
Dar, în spatele succesului bugetar, nemulțumirea socială rămâne puternică. Rata TVA, fixată la 24% de la începutul crizei, apasă greu asupra gospodăriilor, iar sărăcia rămâne ridicată.
Opoziția denunță un „excedent pătat de sânge”, rezultatul unui efort fiscal distribuit inegal. Pentru guvern, însă, austeritatea a deschis un spațiu fără precedent, acela al unei reforme fiscale care, se promite, va face sistemul mai echitabil.
