Este un fapt dovedit acela că Marte nu a fost mereu planeta rece, uscată și ostilă pe care o vedem astăzi. În trecutul său îndepărtat, Planeta Roșie a avut o atmosferă mult mai densă, temperaturi mai blânde și cursuri de apă la suprafață. Între acum 4,2 și 3,7 miliarde de ani, însă, vântul solar i-a „smuls” atmosfera, iar apa a scăpat în spațiu sau s-a retras în calotele polare sau în subteran.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Există însă o întrebare cheie legată de această tranziție: s-a produs ea brusc sau în etape? Un nou studiu realizat sub coordonarea specialiștilor de la Rice University, SUA, pe baza datelor colectate de roverul Perseverance al NASA, sugerează că Marte a cunoscut mai multe perioade succesive în care putea susține viața, cu ape lichide care au revenit în diferite momente ale istoriei planetei, susține articolul științific publicat în Journal of Geophysical Research: Planetsi.
Ce a descoperit Perseverance
Echipa coordonată de doctoranda Eleanor Moreland a analizat date de la instrumentul PIXL, capabil să determine compoziția chimică a rocilor marțiene cu o precizie nemaiatinsă până acum. Rezultatele au fost corelate cu algoritmul MIST, dezvoltat la Rice University, care recunoaște mineralele în date geochimice complexe.
Astfel, cercetătorii au identificat 24 de tipuri de minerale în craterul Jezero, fiecare cu „amprente” clare ale interacțiunii cu apă lichidă. Concluzia? Regiunea a trecut prin cel puțin trei faze distincte de alterare a rocilor prin fluide, care corespund unor condiții tot mai prietenoase vieții.
De la ape acide la lacuri alcaline
Primul episod a avut loc atunci când fluide fierbinți și acide au acoperit podeaua craterului, care au lăsat în urmă minerale precum greenalit sau hisingerit. A fost, probabil, un mediu ostil vieții, dar nu imposibil, având în vedere că pe Pământ bacterii extremofile reușesc să supraviețuiască în condiții similare.
Ulterior, rocile craterului și ale zonei de tip deltă au fost acoperite de fluide moderate și neutre, ceea ce a dus la formarea unor minerale mai prietenoase cu viața, precum clinoptilolitul. Într-o a treia etapă, mediul a devenit și mai propice.
Un mediu în care au apărut ape alcaline, la temperaturi moderate, au favorizat formarea sepiolitului, distribuit pe scară largă. Această etapă indică o perioadă în care apa lichidă acoperea întreaga zonă, probabil cea mai prolifică perioadă din istoria planetei pentru potențiala apariție a vieții.
„Este clar că Jezero a găzduit mai multe episoade de apă lichidă și medii potențial locuibile, din ce în ce mai prietenoase vieții”, a explicat Eleanor Moreland.
Marte, o arhivă a trecutului planetei noastre
Chiar dacă studiul nu a descoperit dovezi directe de viață, el arată că Marte a avut condiții repetate în care viața putea să apară. Descoperirea este importantă și pentru Pământ. La începuturile sale, planeta noastră a trecut prin etape similare, iar studiul lui Marte ar putea ajuta la înțelegerea originilor vieții terestre.
Mostrele pe care Perseverance le colectează ar putea fi aduse pe Pământ în cadrul viitoarelor misiuni NASA și ESA, ceea ce ar oferi ocazia unor analize de laborator fără precedent. „Fiecare nou mineral identificat ne aduce mai aproape de a ști ce mostre merită cu adevărat să fie returnate”, spun autorii.
