Rosie, o cățelușă de opt ani, abandonată cândva în sălbăticie, și-a găsit o nouă șansă la viață atunci când antreprenorul tech din Sydney, Paul Conyngham, a adoptat-o în 2019 dintr-un adăpost local. Era perioada în care începeau restricțiile pandemice.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Momentele de bucurie au fost însă umbrite în 2024, când Rosie a fost diagnosticată cu un cancer agresiv de tip mastocitom. De atunci, Conyngham a investit masiv în tratamente veterinare, chimioterapie și intervenții chirurgicale, care au reușit doar să încetinească evoluția bolii, fără să reducă dimensiunea tumorilor.
Rezultatul a venit dintr-o direcție neașteptată: inteligența artificială, informează The Australian.
De la ChatGPT la un vaccin personalizat
În încercarea de a găsi alte opțiuni terapeutice, Conyngham a început să consulte sisteme de inteligență artificială pentru a analiza posibile tratamente pentru cancerul lui Rosie.
ChatGPT i-a sugerat explorarea imunoterapiei, iar antreprenorul a decis să meargă mai departe. A folosit instrumente de inteligență artificială pentru a analiza cantități mari de date genetice și pentru a proiecta un posibil vaccin personalizat.
Primul pas a fost secvențierea ADN-ului câinelui. Pentru aceasta, Conyngham a apelat la Centrul Ramaciotti pentru Genomică al Universității New South Wales (UNSW), iar solicitarea sa a atras imediat atenția cercetătorilor.
„Primim uneori cereri neobișnuite, dar aceasta a ieșit în evidență”, a explicat profesorul asociat Smith, citat de publicația australiană. Secvențierea genetică permite cercetătorilor să cartografieze tumora și să identifice mutațiile care alimentează cancerul, oferind indicii despre tratamentele care ar putea funcționa.
La scurt timp după aceea, Conyngham, expert în inteligență artificială și inginer în domeniul electric și al calculatoarelor, a început imediat analiza datelor, după ce universitatea finalizase secvențierea genomică a lui Rosie, un proces care a costat aproximativ 3.000 de dolari.
Cum a fost creat vaccinul
Procesul a comparat ADN-ul sănătos din sângele lui Rosie cu ADN-ul extras din tumoră pentru a identifica mutațiile responsabile de boală. Antreprenorul a comparat ulterior această analiză cu examinarea unui motor de mașină nou alături de unul care a parcurs aproape 300.000 de kilometri: diferențele arată exact unde au apărut defecțiunile.
După identificarea mutațiilor, datele au fost analizate cu mai mulți algoritmi pentru a identifica medicamente sau strategii terapeutice capabile să țintească acele modificări genetice. Inițial, Conyngham a identificat un medicament de imunoterapie produs de o companie farmaceutică, însă producătorul a refuzat să îl ofere pentru utilizare compasională.
Într-o discuție ccu cercetătorii de la UNSW a apărut însă ideea vaccinurilor pe bază de mRNA, iar Conyngham a început să exploreze dacă această tehnologie ar putea fi folosită pentru a o ajuta pe Rosie.
Un vaccin unic pentru un singur pacient
Folosind datele genetice generate de Conyngham, condensate într-o formulă de doar jumătate de pagină, cercetătorii Universității New South Wales au creat un vaccin mRNA personalizat pentru Rosie. Iar rezultatele au fost rapide și surprinzătoare.
În timpul vacanței de Crăciun, după administrarea vaccinului experimental, tumora de mărimea unei mingi de tenis de pe piciorul lui Rosie s-a redus la jumătate.
Un posibil model pentru medicina viitorului
Cazul a atras atenția cercetătorilor din domeniul oncologiei, deoarece demonstrează potențialul uriaș al medicinei personalizate. Tehnologia mRNA, devenită celebră în timpul pandemiei de COVID-19, ar putea permite, conform declarațiilor acestora, dezvoltarea rapidă a unor tratamente adaptate genetic fiecărui pacient.
