Rusia trimite pe orbită un misterios satelit iranian și 17 nanosateliți în cadrul unei noi misiuni spațiale

Racheta Soiuz 2.1b
Racheta Soiuz 2.1b . Credit foto: Peter Kovalev / Zuma Press / Profimedia

Rusia a efectuat în data de 25 iulie o lansare spațială complexă de la Cosmodromul Vostocinîi, din estul Siberiei, cu scopul de a plasa pe orbită nu doar doi sateliți proprii pentru studierea vremii spațiale, ci și un satelit de comunicații pentru Iran și un grup de 17 nanosateliți științifici, anunță RussianSpaceWeb.com.

Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro

- articolul continuă mai jos -

Racheta Soiuz 2.1b a decolat la ora 8:54, ora Moscovei (1:54 dimineața în New York), având la bord sateliții Ionosfera-M 3 și 4, destinați observației magnetosferei Pământului. Pe lângă aceștia, lansarea a inclus 18 sarcini utile secundare, printre care și Nahid-2, un satelit de comunicații dezvoltat de Iran.

Agenția spațială rusă Roscosmos a transmis în direct lansarea, iar primele faze ale zborului s-au desfășurat conform planului. Informațiile privind separarea și plasarea pe orbită a sateliților urmează să fie comunicate ulterior.

Monitorizare avansată a influenței solare

Sateliții Ionosfera-M formează o constelație destinată studierii ionosferei, o regiune a atmosferei terestre situată între 80 și 645 de kilometri altitudine, unde radiația solară ionizează atomii și moleculele de aer. Această zonă are o influență semnificativă asupra comunicațiilor radio și a navigației prin satelit.

Noii sateliți Ionosfera-M, cu numerele 3 și 4, se vor alătura perechii lansate în noiembrie 2024. Ei vor zbura pe o orbită perpendiculară față de primii doi, ceea ce va permite acoperirea tridimensională a magnetosferei Pământului, regiunea influențată de câmpul magnetic terestru. În plus, satelitul Ionosfera-M 4 include pentru prima dată instrumentul Ozonometr-TM, folosit pentru măsurarea concentrației de ozon în straturile superioare ale atmosferei.

Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care vântul solar, fluxul de particule emis de Soare, poate afecta tehnologia umană pe Pământ, de la sistemele de navigație și comunicații până la rețelele electrice.

Iran își extinde prezența orbitală

Prezența satelitului iranian Nahid-2 la bordul lansării reprezintă un nou pas în dezvoltarea capacităților spațiale ale Iranului. Acesta este un satelit de comunicații, însă detaliile despre funcționalitatea și misiunea sa precisă nu au fost încă făcute publice.

Rusia a mai lansat în trecut sateliți pentru Iran, colaborarea dintre cele două țări în domeniul spațial atrăgând atenția comunității internaționale.

Nanosateliți pentru știință și teledetecție

Lansarea a inclus și 17 nanosateliți rusești de tip CubeSat, folosiți pentru teledetecție și experimente în orbită. Dintre aceștia, unul are dimensiunea standard de 16U (echivalentul a 16 cuburi de 10x10x10 cm), iar ceilalți 16 sunt mai mici, de 3U.

Acești sateliți miniaturizați, tot mai utilizați în misiuni științifice și educaționale, oferă o modalitate economică și rapidă de a testa tehnologii și de a colecta date.

  • George Radu este un autor care abordează subiecte variate din domeniul tehnologiei, apărării și viitorului. Domeniile sale de expertiză includ inteligența artificială etică, interfețele om-mașină (HMI), realitatea augmentată și virtuală aplicată (XR), precum și impactul social și cultural al noilor tehnologii. Nu se teme să pună întrebări dificile și să exploreze implicațiile filozofice ale inovațiilor tehnologice.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește si...