Compania Amazon, deţinută de miliardarul Jeff Bezos, a lansat luni seară primii sateliţi din constelaţia sa Kuiper, care îşi propune să ofere servicii de internet de mare viteză din spaţiu şi să concureze cu reţeaua Starlink a unui alt multimiliardar, Elon Musk, informează AFP, transmite Agerpres.
Cu câţiva ani întârziere faţă de rivalul său, gigantul american al comerţului online a trimis primii 27 de sateliţi din constelaţia Kuiper la câteva sute de kilometri deasupra Pământului. Reţeaua Kuiper ar trebui să includă în cele din urmă peste 3.200 de sateliţi.
Lansarea rachetei Atlas V, fabricată de grupul United Launch Alliance (UCLA) – un joint-venture creat de grupurile Boeing şi Lockheed Martin – şi care a transportat sateliţii pe orbită, a avut loc la ora locală 19:01 (23:01 GMT) de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida.
Sateliţii trimişi în spaţiu au plasat astfel primele jaloane în cadrul „Proiectului Kuiper”, o infrastructură spaţială ce are mize atât comerciale, cât şi tehnologice şi geopolitice.
Amazon, care a investit peste 10 miliarde de dolari în constelaţia Kuiper, îşi propune să utilizeze această reţea de sateliţi pentru a oferi acces la internet de mare viteză oriunde în lume, inclusiv în zone izolate şi în regiuni afectate de război sau de dezastre.
Noul serviciu de internet din spaţiu ar trebui să fie pus în funcţiune în 2025. Costul său este încă necunoscut, însă acesta ar trebui să fie „accesibil”, potrivit companiei Amazon, care doreşte să păstreze reţeta ce a contribuit la succesul său comercial: preţuri scăzute.
Cu un pas înainte
Această promisiune nu este diferită de cea a lui Elon Musk. Prin constelaţia sa Starlink, cel mai bogat om din lume domină piaţa în plină expansiune a internetului prin satelit şi are un bun avans faţă de ceilalţi competitori, la fel ca în domeniul rachetelor, unde el şi Jeff Bezos sunt în competiţie.
Lansată în urmă cu câţiva ani, reţeaua Starlink a finalizat cu succes lansarea cu numărul 250 duminică seară şi are de acum peste 6.750 de sateliţi pe orbita Pământului.
În special, serviciile sale au fost utilizate în zone afectate de dezastre naturale, cum ar fi în septembrie 2023 în timpul unui cutremur în Maroc, în ianuarie anul acesta după incendiile din Los Angeles şi, de asemenea, pe frontul războiului din Ucraina.
Spre deosebire de serviciile tradiţionale de telecomunicaţii prin satelit, care se bazează pe dispozitive mai puţine, dar mai mari, situate la peste 35.000 kilometri deasupra Pământului, cele propuse de Elon Musk şi Jeff Bezos funcţionează pe o orbită joasă, ceea ce le permite să schimbe date mult mai rapid.
Arhitectura lor – sateliţi care comunică la sol cu mici antene mobile – permite, de asemenea, acoperirea zonelor în care „costurile, complexitatea şi geografia” fac „dificilă instalarea soluţiilor tradiţionale de conectivitate la sol”, au explicat reprezentanţii companiei Amazon.
Suveranitate
Pentru a ajunge din urmă concurenţa, Jeff Bezos intenţionează să lanseze restul constelaţiei sale cu o viteză ameţitoare în lunile şi anii următori, cu peste 80 de zboruri comandate la diverse companii spaţiale, inclusiv ULA şi Arianespace, precum şi Blue Origin, propria sa companie, şi chiar SpaceX, compania lui Elon Musk.
Miile de sateliţi din constelaţia Kuiper vor fi lansaţi treptat pe orbita joasă a Pământului, un spaţiu deja ocupat de dispozitivele spaţiale ale reţelei Starlink şi de cele ale unui număr tot mai mare de operatori, inclusiv ai operatorului european Eutelsat, care a fuzionat cu OneWeb în 2023, şi chiar ai Chinei, prin constelaţia sa Guowang.
Această concurenţă este pe cale să se intensifice şi prezintă o serie de provocări, în special în ceea ce priveşte siguranţa. Numărul mare de dispozitive spaţiale stârneşte temeri legate de congestionarea orbitei terestre joase şi de posibile coliziuni, precum şi de perturbarea observaţiilor astronomice.
De asemenea, ridică probleme de suveranitate. În acest sens, rolul politic sporit jucat de Elon Musk, care a devenit un consilier apropiat al preşedintelui Donald Trump, a relansat recent dezbaterea privind necesitatea de a nu lăsa spaţiul exclusiv în mâinile unor operatori privaţi.
