Că suntem doar personaje într-o lume virtuală avansată este o teorie mult dezbătută, care pune sub semnul întrebării gândirea anterioară despre univers și existența noastră. Posibilitatea ca întregul univers să fie de natură informatică și să semene cu un proces computațional este o teorie populară printre mai multe figuri cunoscute, inclusiv Elon Musk, afirmă NewsWise.
Această idee provine dintr-o ramură a științei cunoscută sub numele de fizica informației, care sugerează că realitatea fizică este, de fapt, alcătuită din informații structurate.
Universul ca un proces computațional
Într-un articol publicat în AIP Advances și inclus în selecția „Editor’s Picks” a revistei, fizicianul de la Universitatea Portsmouth, Dr. Melvin Vopson, prezintă descoperiri care sugerează că gravitația ar putea fi rezultatul unui proces computațional din cadrul universului. Dr. Vopson propune că gravitația ar putea fi cauzată de modul în care informațiile despre materie sunt organizate în univers.
Folosind legea a doua a dinamicii informației, el sugerează că materia și obiectele din spațiu ar putea fi atrase una de cealaltă deoarece universul încearcă să mențină informațiile ordonate și comprimate.
Gravitația ca mecanism de optimizare a informației
Dr. Vopson explică: „Descoperirile mele din acest studiu sunt în concordanță cu gândirea că universul ar putea funcționa ca un computer uriaș sau că realitatea noastră este o construcție simulată. La fel cum computerele încearcă să economisească spațiu și să ruleze mai eficient, universul ar putea face același lucru.
Este o modalitate nouă de a gândi despre gravitație,nu doar ca o forță de atracție, ci ca un proces care se întâmplă atunci când universul încearcă să rămână organizat.”
Dr. Vopson a publicat anterior cercetări care sugerează că informația are masă și că toate particulele elementare, cele mai mici blocuri de construcție ale universului, stochează informații despre ele însele, la fel cum celulele, elementele fundamentale ale entităților biologice, conțin ADN.
Celulele fundamentale și rolul informației
În această cercetare recentă, Dr. Vopson demonstrează cum pixelarea spațială în celulele fundamentale poate acționa ca un mediu de stocare a datelor și arată cum rolul informației stocate în aceste celule este de a furniza proprietățile și coordonatele materiei într-o construcție simulatată a spațiu-timpului.
Fiecare celulă poate înregistra informații sub formă de date binare, astfel că, dacă este goală, înregistrează un „0” digital, iar dacă există materie într-o celulă, înregistrează un „1” digital.
„Acest proces este identic cu modul în care un joc digital, o aplicație de realitate virtuală sau orice altă simulare avansată ar fi concepută”, adaugă Dr. Vopson.
Gravitația ca forță de auto-organizare a materiei
Dr. Vopson explică faptul că, deoarece o celulă poate găzdui mai multe particule, sistemul se va auto-evolua, mutând particulele în spațiu pentru a le reuni într-o singură particulă mai mare într-o singură celulă.
„Acest lucru declanșează forța de atracție datorită setului de reguli din sistemul computațional, care impune minimizarea conținutului informațional și, prin extensie, reducerea puterii de calcul”.
Simplificat, el afirmă că „este mult mai eficient din punct de vedere computațional să urmărești și să calculezi locația și impulsul unui singur obiect în spațiu decât al numeroaselor obiecte”. Prin urmare, atracția gravitațională pare a fi doar un alt mecanism de optimizare într-un proces computațional care are rolul de a comprima informația.
Implicațiile teoretice ale acestui studiu
Această cercetare prezintă o perspectivă inovatoare asupra gravitației, susținând ideea că atracția gravitațională apare datorită unei tendințe fundamentale de a reduce entropia informațională în univers.
Rezultatele introduc diferențe conceptuale și metodologice distincte și sugerează că gravitația joacă rolul unui proces de optimizare computațională, în care materia se auto-organizează pentru a minimiza complexitatea codificării informațiilor în spațiu-timp.
Implicarea mai largă a acestui studiu se extinde asupra fizicii fundamentale, incluzând termodinamica găurilor negre, considerațiile privind materia întunecată și energia întunecată, precum și posibilele conexiuni între gravitație și teoria informației cuantice.
Dacă universul este într-adevăr o construcție computațională rămâne o întrebare deschisă, dar această teorie deschide noi direcții de cercetare în înțelegerea noastră despre realitatea în care trăim.
