Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Astronomy readuce în prim-plan ideea terraformării planetei Marte. Studiul susține că această uriașă provocare tehnologică ar putea deveni realizabilă cu ajutorul tehnologiilor emergente. Practic, în doar câteva secole, Planeta Roșie ar putea deveni habitat prietenos pentru viața de pe Pământ, relatează UniverseToday.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Marte, a patra planetă de la Soare, a fost dintotdeauna o sursă de fascinație pentru omenire. Suprafețele sale roșiatice, modelate de vânturi și praf oxidat, ascund o geologie impresionantă: de la cel mai înalt munte din Sistemul Solar, Olympus Mons, până la rețeaua de canioane Valles Marineris, care s-ar întinde, dacă ar fi pe Pământ, dintr-un capăt în altul al Statelor Unite.
Deși Marte este în prezent o lume neospitalieră, cu atmosferă rarefiată și temperaturi înghețate, urmele de albii secate, depozitele de minerale hidratate și calotele de gheață de la poli sugerează că în trecut a avut apă lichidă, și poate chiar viață.
De la ficțiune la plan științific viabil
Ideea de a transforma această planetă într-un mediu compatibil cu viața terestră, un proces cunoscut sub numele de terraformare, a fost dezbătută decenii la rând în literatură științifică, science fiction și planuri spațiale ambițioase. Dar până acum, puține cercetări recente s-au ocupat serios de întrebarea esențială: chiar putem face asta?
Studiul menționat răspunde cu un posibil „da”. Erika Alden DeBenedictis și colegii săi de la Pioneer Research Labs, relansează ideea terraformării, argumentând că progresele tehnologice din ultimele decenii ne-au adus mai aproape de un plan fezabil.
Autorii subliniază că, de la ultimul raport major despre terraformarea marțiană , realizat în 1991, lumea științei a făcut pași semnificativi în trei direcții: înțelegerea și modelarea climatică la scară planetară, biologia organismelor extremofile și capacitățile tehnologice ale zborurilor spațiale.
Noile instrumente de simulare permit inginerilor să anticipeze mai precis cum ar răspunde atmosfera și solul marțian la intervenții specifice. În paralel, biologia sintetică a avansat suficient pentru a permite crearea de microorganisme adaptate unor condiții extreme.
Iar în plan logistic, apariția unor vehicule spațiale precum Starship, proiectate de SpaceX, ar putea reduce costurile transportului interplanetar de până la o mie de ori, făcând posibile misiuni de amploare fără bugete imposibile.
Încălzirea planetei și introducerea vieții
Planul propus de cercetători implică o abordare graduală, pe parcursul mai multor etape. În primă fază, Marte ar putea fi încălzită artificial pentru a permite existența apei în stare lichidă. Deși temperaturile actuale sunt mult sub pragul înghețului, planeta dispune de suficiente rezerve de gheață și nutrienți în sol pentru a susține forme de viață simple, cu condiția creșterii temperaturii cu cel puțin 30 de grade Celsius.
Spre deosebire de ideile futuriste mai vechi, noile metode propuse sunt mai realiste și mai eficiente: oglinzi orbitale care reflectă lumina solară asupra polilor, aerosoli special concepuți pentru a stimula efectul de seră și acoperirea solului cu materiale izolatoare precum aerogelul de siliciu, care păstrează căldura și creează microclimate.
Dacă aceste metode reușesc, planeta ar putea deveni suficient de caldă pentru ca apă lichidă să curgă din nou la suprafață, iar primele organisme — adaptate genetic pentru a rezista presiunii scăzute, radiației solare, sărurilor toxice și lipsei de umiditate — ar putea fi introduse. Aceste „specii pionier” ar funcționa ca niște catalizatori biologici ai schimbării: ar consuma substanțe toxice, ar începe cicluri chimice noi și, în timp, ar putea chiar produce oxigen.
Un laborator pentru viitorul Pământului
Transformarea completă a planetei într-un ecosistem capabil să susțină oameni care respiră fără costume presurizate este un obiectiv ambițios, dar nu imposibil. Cercetătorii estimează că, în câteva sute de ani, ar putea fi creată o atmosferă cu o presiune de 100 milibari, compusă în mare parte din oxigen produs pe loc, din resurse marțiene. Într-un astfel de viitor, coloniștii umani ar putea păși pe Marte fără echipamente de supraviețuire, iar planeta roșie ar deveni al doilea cămin al omenirii.
Desigur, ideea ridică și întrebări etice majore. Ce se întâmplă dacă, sub suprafața înghețată, Marte adăpostește forme de viață native? Este moral să terraformăm o planetă potențial vie? Autorii studiului recunosc că această dilemă trebuie rezolvată înainte de orice intervenție radicală. Până atunci, însă, cercetarea deschide o nouă etapă a gândirii planetare: nu doar despre cum să explorăm alte lumi, ci și despre cum să le reconstruim.
În mod ironic, lecțiile învățate din terraformarea unei alte planete ar putea ajuta la salvarea propriei noastre lumi. Tehnologiile necesare — de la culturi agricole rezistente la secetă până la modelarea ecosistemelor complexe — pot fi adaptate și aplicate pe Pământ, în fața schimbărilor climatice și a crizelor ecologice iminente.
Practic, în loc să devină o distragere de la problemele noastre urgente, terraformarea Marte ar putea fi exact laboratorul de idei de care avem nevoie pentru a înțelege ce înseamnă cu adevărat sustenabilitatea la scară planetară.
