Un important tezaur, format din peste 40 de monede şi câteva podoabe antice din metale preţioase, a fost descoperit în cursul campaniei anuale de cercetări arheologice de la Histria, a anunţat Muzeul Naţional de Istorie a României, transmite News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Podoabele erau păstrate într-o casetă de lemn
Aceste artefacte au fost descoperite într-un context arheologic aparţinând unei locuinţe incendiate în perioada romană. Din acelaşi strat provin numeroase artefacte, precum inscripţii, vase ceramice, obiecte din bronz, fier, sticlă, piatră etc.
Condiţiile descoperirii tezaurului indică faptul că podoabele şi monedele erau păstrate într-o casetă din lemn, iar în urma incendiului acestea s-au contopit păstrând forma acesteia. Cel mai probabil, locuinţa aparţinea unei familii importante de la mijlocul secolului al II-lea – mijlocul secolului al III-lea p.Chr., iar obiectele de valoare erau păstrate într-un loc special, însă din cauza incendiului nu au mai putut fi salvate la acel moment.
Această locuinţă romană somptuoasă, cu pavaje din calcar şi pereţi cu tencuială pictată, precum şi vestigiile arheologice descoperite prin cercetarea sa sunt mărturii semnificative pentru reconstituirea unui moment din viaţa vechii cetăţii în perioada Principatului.
Cercetările au început încă din anul 1914
Începutul cercetărilor arheologice în cuprinsul sitului Histria datează încă din anul 1914, iar acestea se desfăşoară până în prezent în diverse sectoare ale acestuia, sub coordonarea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Muzeul Naţional de Istorie a României, Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Istorie şi Universitatea Ovidius din Constanţa.
Muzeul Naţional de Istorie a României, cu o echipă formată din Adela Bâltâc, Paul Damian, Virgil Apostol şi Eugen Paraschiv-Grigore, are un sector de cercetare distinct în cuprinsul sitului, unde realizează – cu finanţare proprie – săpături arheologice din anul 2000 şi până astăzi, obiectivul acestora fiind studierea epocii romane timpurii la Histria.
Rezultatele celor 25 de ani de cercetare sunt unele dintre cele mai importante, fiind obţinute până în prezent numeroase date ştiinţifice şi efectuându-se varii descoperiri arheologice care permit creionarea unei imagini concrete despre aspectul cetăţii în acele timpuri. Astfel, până în prezent, echipa de arheologi din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României a cercetat o serie de edificii şi complexe arheologice databile din epoca elenistică târzie (secolul I a. Chr.) până la ultimul nivel roman timpuriu (secolele IV-VI p. Chr.).
Printre acestea se remarcă noi porţiuni din două străzi, cunoscute preliminar din cercetări anterioare, un traseu de stradă necunoscut până la cercetările noastre, trei edificii de mari dimensiuni adosate acestor artere, canale de colectare a apei menajere sau conducte de apă potabilă, o fântână, un cuptor, aici fiind descoperite varii obiecte arheologice (vase de provizii, amfore, vase de lux şi de uz comun, obiecte din bronz, fier, sticlă şi os, monede, fragmente de inscripţii şi arhitecturale etc.).
Tezaurul va fi datat la Muzeul Național de Istorie a României
Arheologii au prelevat tezaurul compus din peste 40 de monede şi o serie de podoabe antice din metale preţioase, toate acestea având caracteristici ce vor determina clasarea în categoria Tezaur a patrimoniului cultural naţional.
Obiectele au fost aduse în laboratorul de restaurare al Muzeului Naţional de Istorie a României, intrând în colecţiile acestuia. Într-o primă etapă sunt necesare activităţi de investigare şi restaurare-conservare a acestor bunuri arheologice (databile preliminar în secolele II–III p. Chr.), astfel încât ulterior să poată fi prezentate public. În acest sens, Muzeul Naţional de Istorie a României va anunţa în perioada următoare data la care acest nou tezaur va putea fi prezentat – preliminar – publicului şi mass-media.
Cercetările arheologice (deopotrivă sistematice şi preventive) coordonate de Muzeul Naţional de Istorie a României reprezintă una din activităţile de primă importanţă ale acestei instituţii, în special considerând faptul că prin acestea, colecţiile sale de patrimoniu sunt constant sporite şi diversificate, iar noile date ştiinţifice astfel obţinute contribuie la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a trecutului mai apropiat sau mai îndepărtat.
