O echipă de cercetători americani a reușit să determine cu precizie durata uneia dintre cele mai misterioase perioade din istoria planetei noastre. Este vorba despre o eră în care Pământul a fost complet acoperit de gheață, de la poli până la ecuator, într-un fenomen cunoscut sub numele de „Pământul ca un glob de gheață”, relatează Phys.org.
Oamenii de știință de la Universitatea California, Berkeley și Universitatea de Stat din Boise au folosit tehnologii moderne, inclusiv drone și metode avansate de datare izotopică, pentru a studia depozitele glaciare din Namibia, vestul Africii. Rezultatele, publicate recent în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences, aruncă o lumină nouă asupra a ceea ce geologii numesc „glaciațiunea Marinoană”.
4 milioane de ani sub gheață
Conform noilor date, glaciațiunea Marinoană (sau Marinoanul) a început acum aproximativ 639 de milioane de ani și a durat circa 4 milioane de ani. În tot acest timp, planeta noastră a fost acoperită complet de un strat gros de gheață, ceea ce a generat condiții extreme care ar fi trebuit, teoretic, să facă imposibilă supraviețuirea vieții.
Cercetătorii au reușit această datare precisă după ce au analizat straturile de cenușă vulcanică depuse înainte și în timpul erei glaciare. Aceste straturi reprezintă urmele activității vulcanice care, probabil, a declanșat perioada de îngheț global.
Ultima eră glaciară globală din istoria Pământului
Glaciațiunea Marinoan este ultima dintre cele două perioade majore de îngheț global din Era Neoproterozoică. Prima, cunoscută sub numele de glaciațiunea Sturtiană, a fost și mai dură și mai îndelungată, cu o durată estimată la aproximativ 56 de milioane de ani.
Cum a supraviețuit viața?
Una dintre cele mai intrigante întrebări ridicate de aceste perioade glaciare extreme este cum a reușit viața să supraviețuiască în astfel de condiții ostile. Oamenii de știință sugerează că răspunsul ar putea fi legat de activitatea geotermală subacvatică.
„Există teoria conform căreia izvoarele termale de pe fundul oceanului ar fi putut servi drept refugii pentru formele de viață primitive. Aceste oaze de căldură ar fi putut menține viața până când planeta s-a încălzit din nou.”, explică studiul.
Implicații pentru înțelegerea schimbărilor climatice
Studiul acestor perioade extreme din istoria Pământului nu este doar o curiozitate științifică, ci oferă și perspective valoroase despre capacitatea planetei noastre de a se adapta la schimbări climatice dramatice.
Cercetătorii subliniază că înțelegerea acestor cicluri naturale din trecutul îndepărtat ne poate ajuta să contextualizam mai bine schimbările climatice actuale și să dezvoltăm strategii mai eficiente pentru a face față provocărilor de mediu cu care ne confruntăm astăzi.
„Când studiem perioadele în care Pământul a fost complet înghețat și modul în care s-a recuperat ulterior, învățăm lecții valoroase despre reziliența sistemelor planetare”, concluzionează echipa de cercetare.
Următoarea etapă pentru oamenii de știință este să continue analiza detaliată a straturilor sedimentare pentru a afla mai multe despre condițiile exacte care au existat în timpul acestei perioade remarcabile din istoria planetei noastre.
