Meta Platforms a fost găsită vinovată de încălcarea legislației din statul american New Mexico și obligată să plătească 375 de milioane de dolari, într-un proces care a vizat siguranța utilizatorilor minori pe Facebook, Instagram și WhatsApp. Decizia a fost luată de un juriu după mai puțin de o zi de deliberări, potrivit Reuters.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Este un verdict care ar putea cântări greu pentru companie. Nu doar prin suma impusă, ci și prin precedentul pe care îl creează. Este, de altfel, prima dată când un juriu se pronunță pe astfel de acuzații împotriva Meta.
Un verdict rapid, dar cu implicații majore
Procesul, desfășurat pe parcursul a șase săptămâni în Santa Fe, a scos la iveală acuzații grave: autoritățile susțin că Meta ar fi permis prădătorilor acces la utilizatori minori și ar fi facilitat contacte care, în unele cazuri, au dus la abuzuri reale și trafic de persoane.
În final, juriul a stabilit că Meta a încălcat legea privind protecția consumatorilor din New Mexico și a identificat 75.000 de încălcări. Penalitatea stabilită: 5.000 de dolari pentru fiecare caz.
„Timp de un deceniu, Meta a eșuat în mod repetat să acționeze onest și transparent”, a declarat Linda Singer, avocata statului, în pledoaria finală. „It’s failed to act to protect young people in this state.”
Compania respinge însă acuzațiile.
„Nu suntem de acord cu verdictul și vom face apel”, a transmis un purtător de cuvânt al Meta. „Depunem eforturi constante pentru a menține siguranța utilizatorilor pe platformele noastre și suntem transparenți în privința provocărilor legate de identificarea și eliminarea actorilor rău intenționați sau a conținutului dăunător.”
„O victorie istorică”, spun autoritățile
Procurorul general al statului New Mexico, Raúl Torrez, nu a ezitat să califice decizia drept un moment de referință.
„O victorie istorică pentru fiecare copil și familie care a plătit prețul deciziei Meta de a pune profitul înaintea siguranței copiilor”, a spus acesta.
Și a continuat, cu un mesaj direct către marile companii din tehnologie: „Despăgubirile substanțiale pe care juriul a obligat Meta să le plătească ar trebui să transmită un mesaj clar executivilor din marile companii tech: nicio companie nu este dincolo de lege.”
Statul ceruse inițial peste 2 miliarde de dolari, însă suma finală a fost mult mai mică. Chiar și așa, impactul juridic rămâne semnificativ.
Cum a început cazul: conturi false și contacte periculoase
Investigația a pornit în 2023, în urma unei operațiuni sub acoperire derulate de biroul procurorului general. Anchetatorii au creat conturi pe Facebook și Instagram pretinzând că sunt utilizatori mai tineri de 14 ani.
Rezultatele au fost îngrijorătoare: conturile au primit conținut sexual explicit și au fost contactate de adulți care solicitau materiale similare. În unele cazuri, aceste interacțiuni au dus la acuzații penale.
Autoritățile susțin că Meta ar fi prezentat public platformele sale ca fiind sigure pentru copii și adolescenți, în timp ce, în realitate, ar fi fost conștientă de amploarea conținutului periculos. Documente interne invocate în proces ar indica inclusiv probleme legate de exploatarea sexuală și impactul asupra sănătății mintale.
Designul platformelor, în centrul acuzațiilor
O altă linie de atac a vizat modul în care sunt construite aplicațiile.
Potrivit statului, funcții precum scroll-ul infinit sau redarea automată a videoclipurilor ar încuraja dependența și ar crește timpul petrecut de copii pe platforme, cu posibile efecte precum anxietatea, depresia sau auto-vătămarea.
Meta a respins aceste acuzații și a insistat că are sisteme solide de protecție.
„Dovezile arată că Meta a oferit informații detaliate și a depus eforturi constante pentru a preveni conținutul dăunător. Iar aceste informații demonstrează că Meta nu a mințit în mod conștient și intenționat publicul”, a declarat Kevin Huff, avocatul companiei.
Apelul Meta și bătălia juridică mai largă
Compania a anunțat deja că va face apel și a invocat în apărare libertatea de exprimare garantată de Primul Amendament, precum și protecția oferită de Secțiunea 230 din Communications Decency Act.
Argumentul Meta: platformele nu pot fi trase la răspundere pentru conținutul generat de utilizatori, iar algoritmii și funcțiile de design fac parte din modul de publicare al acestuia.
Judecătorul din New Mexico a respins însă aceste argumente, permițând ca dosarul să ajungă în fața juriului.
Între timp, presiunea asupra Meta continuă să crească. Compania se confruntă cu mii de procese similare în Statele Unite, în care este acuzată că a proiectat deliberat platformele pentru a crea dependență în rândul tinerilor. Unele dintre aceste acțiuni vizează despăgubiri de zeci de miliarde de dolari.
Un alt proces, desfășurat în prezent la Los Angeles, analizează exact aceste acuzații privind dependența.
Ce urmează
Povestea nu se încheie aici.
În luna mai, judecătorul Bryan Biedscheid va analiza o altă componentă a cazului – acuzația că Meta ar fi creat o situație care afectează sănătatea și siguranța publică a locuitorilor din stat.
Autoritățile vor cere măsuri concrete: verificarea eficientă a vârstei utilizatorilor, eliminarea prădătorilor de pe platforme și, posibil, noi sancțiuni financiare.
Între timp, reacția pieței a fost moderată. Acțiunile Meta au crescut cu 0,8% în tranzacțiile after-hours, imediat după anunțarea verdictului.
Dar dincolo de bursă, verdictul din New Mexico ar putea deveni un punct de cotitură pentru modul în care marile platforme sunt trase la răspundere pentru conținutul și mecanismele pe care le controlează.
