Iranul şi-a intensificat utilizarea tehnologiei şi a supravegherii pentru reprimarea disidenţei, la peste doi ani de la începerea manifestaţiilor pentru „Femei, viaţă, libertate”, a denunţat vineri o anchetă a ONU, citată de AFP, transmite Agerpres.
În Iran, statul depune „eforturi concertate pentru a înăbuşi disidenţa, perpetuând un climat de frică şi impunitate sistematică”, rezumă Misiunea internaţională independentă de constatare a faptelor, creată în 2022 de Consiliul pentru Drepturile Omului, într-un nou raport.
Metodele folosite necesită „utilizarea sporită a tehnologiei şi a supravegherii, în special prin intermediul grupurilor de autoapărare susţinute de stat”.
Iranul a fost zdruncinat de ample proteste după moartea, în septembrie 2022, în custodia autorităţilor, a tinerei Mahsa Amini, o iraniancă de etnie kurdă, în vârstă de 22 de ani, arestată pentru încălcarea codului vestimentar strict impus femeilor. Furia declanşată de moartea sa s-a transformat în săptămâni de proteste şi sfidare deschisă a autorităţilor.
„De doi ani, Iranul refuză să recunoască, aşa cum ar trebui, revendicările de egalitate şi justiţie care au alimentat protestele din 2022”, a declarat Sara Hossain, preşedinta misiunii de anchetă.
„Incriminarea, supravegherea şi reprimarea protestatarilor, a familiilor victimelor şi a supravieţuitorilor, în special a femeilor şi fetelor, sunt profund îngrijorătoare”, a notat misiunea.
Din aprilie 2024, Iranul a întărit măsurile poliţieneşti şi urmăririle penale împotriva femeilor care sfidează purtarea obligatorie a vălului islamic (hijab), potrivit anchetei.
În primul său raport, misiunea a subliniat că represiunea împotriva demonstranţilor şi a femeilor a constituit, în multe cazuri, crime împotriva umanităţii. Noul document, publicat vineri, menţionează că, până acum, zece bărbaţi au fost executaţi pentru că au participat la proteste, iar cel puţin 11 bărbaţi şi trei femei riscă să fie executaţi.
În plus, subliniază raportul, „statul a folosit instrumente digitale pentru a reduce la tăcere disidenţa, tehnologia amplificând şi extinzând controlul statului pentru a restrânge libertatea de exprimare şi asociere şi pentru a controla discursul”.
Aplicaţia Nazer permite anumitor „persoane autorizate” să raporteze infracţiuni în vehicule private. În septembrie, aceasta a fost actualizată pentru a permite supravegherea femeilor „în ambulanţe, transport public sau taxiuri”, potrivit raportului.
De asemenea, în aprilie 2024, în Teheran şi în sudul Iranului, autorităţile au folosit supravegherea aeriană cu drone pentru a monitoriza respectarea purtării hijabului.
Misiunea ONU remarcă, de asemenea, că forţele de securitate au supus copiii aceluiaşi tratament ca pe adulţi. Misiunea a strâns dovezi privind execuţia extrajudiciară a şase protestatari – trei copii şi trei adulţi –, prezentate ulterior de către stat ca sinucideri.
Raportul a evidenţiat, de asemenea, cazuri de violenţă sexuală, inclusiv viol şi viol în grup.
Aceste abuzuri nu au niciun ecou în sistemul judiciar iranian, lipsit de independenţă, notează misiunea de anchetă.
În doi ani, aceasta a strâns şi păstrat 38.000 de elemente de probă şi a intervievat 285 de victime şi martori. Iranul a refuzat misiunii accesul în ţară.
